Slusari detonează „Bugetul Plus”: Praf în ochi pe bani europeni

Fostul deputat și ex-director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, lansează un atac dur la adresa rectificării bugetare propuse de Guvernul Recean, denumită oficial „Buget Plus”. Într-o postare publică, Slusari acuză guvernarea că folosește fondurile Uniunii Europene pentru proiecte electorale mascate, fără consultări publice și fără o viziune economică reală.

„Parcă mă întorc în anii 2018–2019, doar că atunci Plahotniuc nu avea sprijinul financiar al partenerilor externi. Pomenile politice de azi sunt mai sofisticate, dar scopul e același – voturi cu orice preț”, afirmă Slusari.

Acesta subliniază că deficitul bugetar crește vertiginos, ajungând la aproape 18 miliarde de lei, în timp ce guvernarea direcționează sume uriașe în fonduri cu impact „vizibil și palpabil” – dar doar până la alegeri. Doar fondul rutier și cel pentru dezvoltare regională vor primi câte 1 miliard de lei, din care 600 milioane vor merge spre drumuri locale.

„Guvernarea merge pe urmele lui Don Gonzalez din Grozești. Avem Drumuri bune 3 și Satul European superexpres, dar fără moldoveni în sate. Punem щёбёнка unde se vede. Economie reală? Zero”, acuză Slusari.

În paralel, sectoarele strategice rămân subfinanțate. Sprijinul pentru IMM-uri și subvențiile în agricultură primesc câte doar 200 milioane de lei, în condițiile în care datoriile față de fermieri ajung la aproape 3 miliarde de lei.

Slusari reamintește că sectorul real al economiei a fost „călcat în picioare” timp de patru ani, menționând lipsa ajutorului energetic în iarna 2022/2023, dobânzile exorbitante, concurența neloială din Transnistria și secetele consecutive. Rezultatul? PIB în scădere și un exod continuu al populației.

„Oamenii pleacă din Moldova, dar noi punem steaguri europene pe fiecare copac și ne batem cu pumnul în piept. Din păcate, domnule Recean, n-ați înțeles nimic. Lucrați după principiul ‘praf în ochi până la alegeri, orice preț după”, conchide Slusari.

Fostul deputat avertizează că, în lipsa unei reforme reale a descentralizării și a unei strategii economice coerente, Republica Moldova riscă să repete greșelile trecutului – doar că de data aceasta, pe banii partenerilor europeni.

„Doamne ferește să urmeze și spălări de bani. Plahotniuc, apropo, nu s-a mai ‘agățat’ de putere. Poate fi o lecție”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforme #bani #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.