Șoc pe piețele agricole: grâul moldovenesc se devalorizează, în timp ce oleaginoasele câștigă teren

Economistul Iurie Rija atrage atenția într-o analiză asupra tendințelor contrastante de pe piețele cerealelor și oleaginoaselor, care încep să se reflecte tot mai puternic și în Republica Moldova.

Pe bursele internaționale, contractul pentru grâul de panificație cu livrare în decembrie pe Euronext a scăzut la 190 euro/tonă, nivel considerat un prag psihologic. Dacă acesta va fi depășit în jos, există riscul unei accelerări a scăderii, pe fondul unei producții mondiale record, estimată la peste 400 milioane tone. În Ucraina, prețurile grâului au coborât cu 100–200 UAH/tonă, până la 9.800–10.800 UAH/tonă pentru grâul de panificație și 8.600–9.900 UAH/tonă pentru cel furajer.

În Republica Moldova, grâul alimentar se tranzacționează acum la 3,10 lei/kg în nord și 3,60 lei/kg în portul Giurgiulești, după o scădere de circa 0,20 lei/kg în ultimele două săptămâni. Situația este complicată și de probleme de calitate: parametrul „W”, esențial pentru panificație, este inferior din cauza condițiilor climaterice din primăvară. Aceasta generează penalități pentru exportatori atunci când loturile nu corespund standardelor contractuale, fenomen prezent și în România.

În contrast, orzul a devenit surpriza sezonului. Deși fermierii au redus suprafețele cultivate cu circa 8 mii de hectare, în prezent prețul orzului a urcat la 3,00–3,40 lei/kg, apropiindu-se de cel al grâului. Cererea internă și interesul din Orientul Apropiat au stimulat creșterea, în timp ce în Ucraina cotațiile au ajuns la 9.000–10.200 UAH/tonă.

Porumbul se află într-o situație inversă. Cotațiile pe Matif au scăzut la 187,50 euro/tonă, presate de exporturile ieftine din Rusia. În Moldova, prețurile stagnau la 3,25–3,50 lei/kg, iar cererea este slabă, cu traderi orientați către alte culturi.

Rapița rămâne stabilă, la circa 8,85 lei/kg, după o vară în care a urcat până la 9 lei/kg. Totuși, lipsa interesului actual din partea traderilor este legată de faptul că în România principalul procesator, Expur, și-a oprit temporar achizițiile, urmând să le reia după 1 octombrie.

Floarea-soarelui se remarcă printr-o creștere spectaculoasă pe piața internă. În regiunile centrale, prețurile au urcat de la 8,40 lei/kg la 9,80 lei/kg într-un interval de doar două săptămâni, ceea ce înseamnă o creștere de circa 16%. Fermierii sunt optimiști, însă nivelul scăzut al apei din portul Giurgiulești, coborât sub 4 metri, complică exporturile și crește costurile de transport, punând presiune pe prețurile finale.

„Tendințele actuale confirmă paradoxul sezonului: grâul se devalorizează și ridică probleme de calitate, orzul se dovedește surpriza anului, iar floarea-soarelui aduce speranțe fermierilor prin creșteri rapide de preț”, concluzionează Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flarea soarelui #Grîu #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.