Șoc pentru consumatori! ANRE anunță majorarea tarifelor la căldură din cauza gazului scump

29 Nov. 2024, 12:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2024, 12:41 // Actual //  Ursu Victor

Tarifele pentru încălzirea centralizată în Republica Moldova vor crește din cauza majorării costurilor pentru gazul natural, combustibilul principal utilizat în producția de căldură. Potrivit directorului ANRE, Alexei Taran, autoritățile vor deschide discuțiile cu operatorii din sectorul termoenergetic pentru a depune cererile de ajustare a tarifelor.

„În cadrul întreprinderilor din sectorul termoenergetic au fost acumulate devieri pozitive și există o rezervă de cash flow. Urmează să inițiem discuțiile cu operatorii pentru a depune cererile de majorare a tarifelor. Nu putem afirma deocamdată cât de mult vor influența prețurile la gaz aceste majorări, dar estimăm că procesul de revizuire a tarifelor ar putea dura între trei și patru săptămâni, în funcție de cererile și calculele care vor fi depuse de întreprinderi”, a declarat Alexei Taran.

Astăzi, ANRE a aprobat o majorare de peste 30% a tarifelor la gaz. În prezent, locuitorii din Chișinău plătesc 1.824 lei per gigacalorie pentru căldură, tariful fiind redus cu 14,7% pe 30 iulie. În Bălți, tariful la căldură este de 1.819 lei per gigacalorie, după o reducere de 19% înregistrată pe 29 octombrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.