Şocant. 98% dintre europeni respiră aer poluat extrem de nociv. Numărul deceselor a atins cifre fabuloase

24 Sept. 2023, 12:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Sept. 2023, 12:09 // Actual //  bani.md

Aproape toată lumea din Europa respiră aer toxic. O investigaţie a The Guardian a descoperit că 98% dintre europeni respiră aer poluat extrem de nociv, asociat cu 400.000 de decese pe an. România se află printre ţările cu nivel dublu de particule, faţă de indicaţiile OMS.

Europa se confruntă cu o „criză gravă de sănătate publică”, aproape toată lumea de pe continent trăind în zone cu niveluri periculoase de poluare a aerului, potrivit unei investigaţii realizate de The Guardian, citat de businessmagazin.ro.

Analiza datelor colectate cu ajutorul unei metodologii de ultimă oră dezvăluie o imagine dezastruoasă a aerului poluat. 98% dintre oameni trăiesc în zone cu poluare cu particule fine extrem de dăunătoare, care depăşesc liniile directoare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Aproape două treimi trăiesc în zone în care calitatea aerului are particule în suspensie în aer mai mult decât dublu faţă de orientările OMS.

Cea mai afectată ţară din Europa este Macedonia de Nord. Aproape două treimi din populaţia acestei ţări trăiesc în zone în care poluarea aerului depăşeşte de peste patru ori valorile recomandate de OMS pentru PM2,5, în timp ce în patru zone s-a constatat că poluarea aerului este de aproape şase ori mai mare, inclusiv în capitala Skopje.

Situaţia din Europa de Est este semnificativ mai rea decât cea din Europa de Vest, cu excepţia Italiei, unde mai mult de o treime dintre cei care locuiesc în Valea Po şi în zonele învecinate din nordul ţării respiră un aer care este de patru ori mai poluat decât cel stabilit de OMS pentru cele mai periculoase particule în suspensie.

The Guardian a colaborat cu experţi în poluare pentru a realiza o hartă interactivă care dezvăluie cele mai afectate zone de pe continent. Măsurătorile se referă la particule minuscule în suspensie în aer, produse în principal din arderea combustibililor fosili, dintre care unele pot trece prin plămâni şi în fluxul sanguin, afectând aproape toate organele corpului.

Conform actualelor orientări ale OMS, concentraţiile medii anuale de PM2,5 nu ar trebui să depăşească 5 micrograme pe metru cub (µg/m3). Noua analiză a constatat că doar 2% din populaţia Europei trăieşte în zone care se încadrează în această limită.

Experţii spun că poluarea cu PM2,5 provoacă aproximativ 400.000 de decese pe an pe întregul continent.

„Aceasta este o criză gravă de sănătate publică”, a declarat Roel Vermeulen, profesor de epidemiologie de mediu la Universitatea din Utrecht, care a condus echipa de cercetători de pe întregul continent care a compilat datele. „Ceea ce vedem destul de clar este că aproape toată lumea din Europa respiră un aer nesănătos”.

Datele relevă, de asemenea, următoarele:

Aproape toţi locuitorii din şapte ţări din Europa de Est – Serbia, România, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia şi Ungaria – au un nivel dublu faţă de indicaţiile OMS.

Mai mult de jumătate din populaţia Macedoniei de Nord şi a Serbiei trăieşte cu un nivel de aer de patru ori mai mare decât cel indicat de OMS.

În Germania, trei sferturi din populaţie respiră aer ce depăşeşte de două ori mai mult orientarea OMS. În Spania, această cifră este de 49%, iar în Franţa de 37%.

În Regatul Unit, trei sferturi din populaţie trăieşte în zone în care expunerea este între una şi două ori mai mare decât cea recomandată de OMS, iar aproape un sfert din populaţie trăieşte peste această valoare.

Aproape 30 de milioane de europeni locuiesc în zone cu concentraţii de particule mici de cel puţin patru ori mai mari decât orientările OMS.

În Suedia, în schimb, nu există nicio zonă în care PM2,5 să atingă mai mult de două ori valoarea recomandată de OMS, iar unele zone din nordul Scoţiei sunt printre puţinele din Europa care se situează sub această valoare.

Traficul, industria, încălzirea casnică şi agricultura sunt principalele surse de PM2,5, iar impactul este adesea resimţit în mod disproporţionat de comunităţile cele mai sărace.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat pentru adoptarea, până în 2035, a orientărilor OMS privind PM2,5. Legea, care trebuie încă finalizată în cadrul negocierilor cu Consiliul, ar stabili o limită obligatorie din punct de vedere juridic pentru concentraţiile anuale de PM2,5 de 5 μg/m3, faţă de 25 μg/m3 în prezent.

Dar experţii spun că trebuie luate măsuri urgente acum. Aceştia indică un număr tot mai mare de dovezi care arată că poluarea atmosferică afectează aproape fiecare organ din corp şi este legată de o gamă largă de probleme de sănătate, de la boli cardiace şi pulmonare la cancer şi diabet, depresie şi boli mintale la tulburări cognitive şi greutate mică la naştere.

Un studiu recent a constatat că poluarea aerului este responsabilă pentru 1 milion de naşteri de copii morţi pe an, iar un altul că tinerii care trăiesc în oraşe au deja miliarde de particule toxice de poluare atmosferică în inimă.

Unele oraşe din Europa, printre care Londra şi Milano, fac eforturi pentru a combate poluarea aerului, de la introducerea unor zone cu emisii foarte scăzute de noxe până la programe de reducere a traficului şi iniţiative de mers pe jos şi cu bicicleta. Însă experţii spun că politicienii trebuie să acţioneze mai urgent, având în vedere dovezile tot mai numeroase privind efectele nocive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!