Șocul SUA care lovește Rusia: Putin mută pe ascuns cu China, pentru a scăpa de ochiul de vultur al Americii

Președintele rus Vladimir Putin este pe cale să călătorească în China în prima sa călătorie în străinătate de când și-a asigurat încă șase ani la Kremlin. Șocul provocat de Statele Unite, care lovește Rusia, îl reprezintă sancțiunile secundare impuse țărilor terțe care ajută comerțul Moscovei cu produse pentru industria de Apărare.

Însă, președintele rus încearcă să mute pe ascuns și să stabilească cu China o strategie care să fenteze măsurile și să scape de ochiul de vultur al Americii.

Unul dintre obiectivele sale principale va fi să găsească modalități de a minimiza orice perturbare a liniei de salvare economică, pe care China i-a dat-o regimului său conflictual de la invazia totală a Ucrainei, potrivit Financial Times.
Este de remarcat faptul că, în timpul remanierii cabinetului său de duminică, oficialii cheie pentru relațiile chino-ruse au rămas pe loc. Noul său ministru al Apărării, Andrei Belousov, este un economist cu legături strânse cu conducerea chineză.

Din februarie 2022, Beijingul a devenit cea mai mare piață pentru petrol și gaze rusești, precum și o sursă cheie de importuri. Acestea variază de la bunuri de consum inocente la componente care mențin mașina militară în funcțiune. Având în vedere că furnizarea de bunuri chinezești cu dublă utilizare ajutând Kremlinul să depășească Ucraina și vestul, lăsând apărătorii ucraineni în fața unui avantaj rusesc în privința puterii de foc, Washingtonul încearcă acum să oprească acest flux.

În decembrie, Casa Albă a amenințat că va impune sancțiuni pentru orice plăți de compensare bancară pentru mașina de război rusă. La începutul acestui an, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, și secretarul de stat Antony Blinken, au vizitat China și au expus amenințările la adresa liderilor și instituțiilor financiare chineze. Deocamdată, acestea par să fi avut un anumit efect. Exporturile chineze către Rusia au scăzut cu 15,7% în martie și cu 13,5% în aprilie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Totuși, speranța că acest lucru va rezolva problema în mod concludent este o iluzie, susțin experții. În ultimii doi ani, guvernele rus și chinez au demonstrat o capacitate remarcabilă de a se adapta la restricțiile americane. Vizita lui Putin prezintă o nouă oportunitate de a analiza opțiunile în privat înainte de a le implementa în liniște, pe scară largă.

Este de așteptat ca el să fie însoțit de o echipă cu experiență din partea băncii centrale și a ministerului de finanțe, care sunt responsabile pentru eforturile Kremlinului de a dedolariza sistemul financiar rus din 2014.

Putin vrea să fenteze America
Până în decembrie 2023, renminbi/yuani (moneda Chinei – n.a.) a reprezentat mai mult de o treime din valuta din comerțul rus cu parteneri străini – de la practic zero înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei.

Depozitele în renminbi din Rusia s-au situat la 68,7 miliarde de dolari în 2023, depășind deținerile în dolari. Potrivit datelor băncii centrale ruse, împrumuturile în renminbi au crescut de aproape patru ori la 46,1 miliarde de dolari, în mare parte datorită conversiei datoriilor din dolari și euro în renminbi.

Rusia și China folosesc infrastructura locală pentru derularea și compensarea tranzacțiilor. În urma sancțiunilor din 2014, Rusia a stabilit un analog intern pentru Swift, cunoscut sub numele de sistemul de mesagerie financiară al Băncii Rusiei (SPFS), a cărui utilizare este acum obligatorie.

China operează propriul sistem de plăți interbancare transfrontaliere (Cips), care include acum aproximativ 30 de bănci rusești. În timp ce Cips nu poate rivaliza cu Swift în volum, războiul din Ucraina îi alimentează expansiunea. Tranzacțiile zilnice au crescut cu 50% în 2022, iar apoi cu încă 25% în primele trei trimestre ale anului 2023. Cips nu procesează doar plăți între China și Rusia.

Dar numai acest lucru nu va proteja băncile chineze de sancțiuni în cazul în care Washingtonul descoperă tranzacții interzise. Următorul pas pentru Moscova și Beijing, așadar, va fi crearea unei infrastructuri sofisticate pentru compensarea celor mai sensibile plăți.

Este probabilă implicarea mai multor companii ființe ca intermediari, inclusiv din țări din Asia Centrală și din Golf. Desigur, astfel de tranzacții vor fi mai costisitoare și vor dura mai mult timp, dar pentru SUA vor fi mult mai greu de găsit și de blocat.

Deocamdată, desigur, astfel de mecanisme nu pot fi decât o soluție mozaică. Mai devreme sau mai târziu, este posibil să fie detectate de ochii de vultur ai guvernului SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

200 000 de locuri de muncă din sectorul bancar european ar putea dispărea până în 2030, pe fondul adoptării accelerate a inteligenței artificiale, arată un raport al băncii de investiții Morgan Stanley. Estimările indică faptul că aproximativ 10% din forța de muncă a băncilor europene, adică peste 212.000 de angajați, ar putea fi afectată de restructurări.

Analiza a inclus 35 de bănci europene, cu aproximativ 2,12 milioane de angajați, și evidențiază două tendințe majore care vor accelera reducerile de personal: automatizarea proceselor interne și reducerea rețelelor de sucursale fizice, pe măsură ce tot mai multe servicii sunt transferate în mediul digital. Potrivit raportului, inteligența artificială poate crește eficiența operațională a băncilor cu până la 30%, devenind principala alternativă la metodele clasice de reducere a costurilor.

Cele mai expuse sunt funcțiile din serviciile centrale, în special posturile din back-office și middle-office, precum și cele din domeniul managementului riscurilor și al conformității, unde activitățile repetitive și analiza de date pot fi preluate de sisteme automatizate. Impactul este așteptat să fie mai pronunțat în țări precum Franța și Germania, unde costurile operaționale rămân ridicate.

Unele instituții au început deja să anunțe măsuri concrete. Banca olandeză ABN Amro intenționează să reducă aproximativ 20% din posturile cu normă întreagă până în 2028, iar grupul francez Société Générale a semnalat că nicio structură nu este exclusă din procesul de optimizare a cheltuielilor. În același timp, analiștii avertizează că o utilizare excesivă a AI ar putea afecta formarea profesională a angajaților tineri, motiv pentru care unele bănci încearcă să mențină un echilibru între automatizare și instruirea umană.