Șoferii plătesc, statul papă: doar jumătate din bani ajung la drumuri

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Școlile ar putea trece la lecții online, iar instituțiile publice centrale își vor începe activitatea mai târziu, după ce pentru 18 februarie a fost emis cod portocaliu de polei și ninsori.

Premierul Alexandru Munteanu a semnat o dispoziție prin care ministerele și autoritățile administrative centrale vor avea un program decalată, începând cu ora 09:00. Măsura are scopul de a reduce aglomerația din trafic și riscul producerii accidentelor, în condițiile în care se anunță drumuri acoperite de zăpadă și polei.

Instituțiile centrale vor începe programul la ora 09:00, iar ora încheierii activității, precum și posibilitatea de a lucra la distanță pentru anumite categorii de angajați, vor fi stabilite de conducătorii fiecărei instituții.

Totodată, autoritățile sunt obligate să asigure curățarea zăpezii și a gheții din jurul sediilor pe care le gestionează. Instituțiile responsabile de gestionarea situațiilor de criză vor activa protocoalele operaționale și vor prezenta planuri de intervenție.

La solicitare, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Armata Națională vor interveni pentru a sprijini autoritățile locale în zonele afectate și pentru a asigura accesul către obiectivele critice.

În ceea ce privește procesul educațional, autoritățile publice locale, împreună cu instituțiile de învățământ, vor decide, în funcție de situația din teren, dacă lecțiile din 18 februarie se vor desfășura cu prezență fizică sau în regim online.