„Soimi”, „porumbei” și „struți”. Cele trei grupuri din NATO și cum se poziționează față de războiul din Ucraina

Între membrii NATO esxistă divergențe de opinia cu privire la modul în care să se pună capăt războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

Potrivit The Sunday Times membrii NATO pot fi împărțiți în trei categorii: „șoimi”, „porumbei” și „struți” . Prima dintre acestea include țări care consideră că Rusia ar trebui să primească cea mai drastică respingere, privând-o de posibilitatea de a comite acte de agresiune în viitor. Un reprezentant proeminent al „șoimilor” este Polonia, care promovează activ inițiativele de a oferi Ucrainei armele necesare și de a impune sancțiuni dure împotriva Federației Ruse. De asemenea, țările acestui grup sunt în favoarea returnării tuturor teritoriilor ocupate temporar Ucrainei, inclusiv Crimeea și Donbasul.

Porumbeii” includ țări care sunt în favoarea unei încetări timpurii a ostilităților în Ucraina, chiar și în detrimentul concesiunilor teritoriale din partea ucraineană . Aceștia ar fi de acord cu retragerea trupelor ruse pe pozițiile din 24 februarie și ar recunoaște, de asemenea, statutul actual al Crimeei, „Republicii Populare Donbas” și „Republicii Populare Lugansk”. Publicația britanică citează un oficial. sub anonimat, dintr-una dintre țările scandinave, care numește un astfel de rezultat „nedrept, dar practic”.

În ultima grupă – „struți” – The Sunday Times include țări care încearcă să se distanțeze cât mai mult de evenimentele din Ucraina, rezolvând probleme interne. Ei doar susțin oficial deciziile Alianței. Potrivit jurnaliştilor, „struţii” includ ţările din sudul Europei.
În ceea ce privește țările care ajută cel mai activ Ucraina în lupta împotriva agresorului, Kievul poate crea o uniune regională cu ele în viitor. Este vorba de Polonia, Marea Britanie și țările baltice.

#membri #NATO #colaborare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.