„Soimi”, „porumbei” și „struți”. Cele trei grupuri din NATO și cum se poziționează față de războiul din Ucraina

04 Iul. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iul. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Între membrii NATO esxistă divergențe de opinia cu privire la modul în care să se pună capăt războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

Potrivit The Sunday Times membrii NATO pot fi împărțiți în trei categorii: „șoimi”, „porumbei” și „struți” . Prima dintre acestea include țări care consideră că Rusia ar trebui să primească cea mai drastică respingere, privând-o de posibilitatea de a comite acte de agresiune în viitor. Un reprezentant proeminent al „șoimilor” este Polonia, care promovează activ inițiativele de a oferi Ucrainei armele necesare și de a impune sancțiuni dure împotriva Federației Ruse. De asemenea, țările acestui grup sunt în favoarea returnării tuturor teritoriilor ocupate temporar Ucrainei, inclusiv Crimeea și Donbasul.

Porumbeii” includ țări care sunt în favoarea unei încetări timpurii a ostilităților în Ucraina, chiar și în detrimentul concesiunilor teritoriale din partea ucraineană . Aceștia ar fi de acord cu retragerea trupelor ruse pe pozițiile din 24 februarie și ar recunoaște, de asemenea, statutul actual al Crimeei, „Republicii Populare Donbas” și „Republicii Populare Lugansk”. Publicația britanică citează un oficial. sub anonimat, dintr-una dintre țările scandinave, care numește un astfel de rezultat „nedrept, dar practic”.

În ultima grupă – „struți” – The Sunday Times include țări care încearcă să se distanțeze cât mai mult de evenimentele din Ucraina, rezolvând probleme interne. Ei doar susțin oficial deciziile Alianței. Potrivit jurnaliştilor, „struţii” includ ţările din sudul Europei.
În ceea ce privește țările care ajută cel mai activ Ucraina în lupta împotriva agresorului, Kievul poate crea o uniune regională cu ele în viitor. Este vorba de Polonia, Marea Britanie și țările baltice.

28 Apr. 2026, 17:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Apr. 2026, 17:28 // Actual //  Grîu Tatiana

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!