Soluția dubioasă a Guvernului! Cum explică Spînu procurarea celor 10 milioane de metri cubi de gaz

Ieri, 29 august, Comisia Situații Excepționale anunța că a mandatat compania de stat „Energocom” să achiziționeze 10 mil. metri cubi de gaz pentru care au fost alocați 322 mil. de lei din bugetul de stat. Achiziția va fi făcută în perioade diferite la prețuri diferite: 1458,92 USD în luna august și 1881 USD pentru mia de metri cubi în septembrie. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat pentru BANI.MD că acest lucru va permite achitarea avansului către Gazprom pentru luna august.

„Achizițiile în perioade diferite se explică prin economiile pe care le-a făcut Moldovagaz. Or, în august am economist 5 mil. metri cubi și în septembrie cred că reușim să economisim încă 5 mil. de metri cubi. Respectiv cele 322 mil. de lei sunt pentru achitarea gazului, dar și pentru achitarea avansului pentru luna august, care urmează să fie achitat până la 1 septembrie”, a explicat Spînu.

Referindu-se la prețul diferit, ministrul a spus că în luna septembrie metanul va costa mai scump – 1881 dolari, în condițiile în care sfârșitul fiecărei luni se stabilește prețul pentru luna următoare.

În ceea ce privește soluția pentru luna septembrie, ministrul Spînu a declarat: „În cazul lunii septembrie vom ajunge la data de 20 și vom vedea cum vom proceda”.

Livrările de gaz în Moldova în luna august au costat 39,3 mil. USD, iar plata avansului, de circa 16 mil. USD a fost contramandată pentru 1 septembrie din cauza lipsei de bani la Moldovagaz. Respectiv cele 322 mil. de lei alocate de stat sunt echivalentul a 16,6 mil. USD, ceea ce înseamnă că Guvernul își asumă să ajute Moldovagaz să achite datoria față de Gazprom.

Fostul deputat Alexandr Slusari susține că de fapt Republica Moldova ar urma să achite de două ori pentru gazul livrat Totodată, vicepremierul Spînu respinge acuzațiile și afirmă că, de fapt Moldovagaz achită pentru gazul livrat în luna august și septembrie.

Moldovagaz nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de Gazprom de a achita un avans pentru livrările de gaze în data de 20 august 2022. În acest sens, Moldovagaz s-a adresat la Gazprom cu solicitarea de a amâna plata avansului până la 1 septembrie 2022. Gazprom a decis să accepte în mod excepțional această solicitare.

Neplata avansului se datorează acumulării insuficiente de bani de către Moldovagaz urmare a devierilor financiare care s-au acumulat urmare a tarifului mai mic aprobat de ANRE pentru consumatorii casnici, care în prezent este de 23 de lei.

În perioada ianuarie–iulie 2022 devierile tarifare au constituit 954 milioane lei. Mai mult, în august acestea vor constitui cca 409 milioane lei, iar în septembrie – cca 623 milioane lei. Aceste restanțe, de peste 2 miliarde lei, inevitabil urmează sa fie incluse în tariful pentru gaze achitat de consumatori. Întârzierea plăților contractuale ridică și suma datoriei față de furnizor, care deja e destul de impunătoare, și compromite relațiile între furnizorul de gaze și Moldovagaz.

#arezerva #Spînu #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.