Sondaj: Cine este liderul preferat al moldovenilor și de câtă încredere se bucură partidele politice

Puțin peste 30% dintre moldoveni se interesează de evoluțiile politice din țară, arată datele unui sondaj național efectuat de IDIS Viitorul și CBS-Research în luna decembrie 2021.

Aproape 40% dintre cei chestionați susțin că se interesează puțin sau deloc de politică, iar 21% spun că se interesează foarte mult de politică.

Din punct de vedere a preferințelor personalităților politice, Maia Sandu este în top cu 17%, Igor Dodon – 9%, iar top trei este încheiat de edilul Chișinăului, Ion Ceban cu 3,3%.

La capitolul partide politice, PSRM se bucură de cea mai mare încredere – 13%, PAS – 12,1% și PCRM – 11,2%.

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegerii, 65,5% dintre moldovenii chestionați spun că vor merge la vot, iar câte 24,7% vor vota BECS și PAS, 8,2% ar vota cu Partidul Șor.

La întrebarea ce împiedică pluralismul politic în Republica Moldova, 21% dintre moldovenii dau vina partidele câștigătoare la alegeri care monopolizează puterea, 17,6% spun că e vorba de dezinteresul cetățeanului, iar 11% dintre respondenți dau vina pe organele represive (Procuratură, Justiție, Servicii speciale).

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1055 persoane în perioada 4 – 15 decembrie 2021 cu marjă de eroare de +2.8%.

#preferințe #sondaj #lider

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².