Dosarul ”Metalferos”: Noi ilegalități comise de procurorii care ”scurg” informații în mass-media

Membrii Asociației Moldovenești de Reciclare și Prelucrare a Metalelor Feroase și Neferoase (AMRPMFN)”, au reacționat în urma unor reportaje difuzate de către un post privat de televiziune pe subiectul dosarului „Metalferos”, condamnând „vehement comportamentul jurnaliștilor care au realizat reportajul” și îi acuză că nu le-ar fi oferit dreptul la replică membrilor care au fost vizați în materialul jurnalistic, în cadrul unei conferințe de presă, transmisă live de către RLIVE.MD și RLIVE TV.

Președintele Asociației, Ion Drăniceru, a declarat că, la data de 14 decembrie curent, postul de televiziune Jurnal TV a difuzat două reportaje despre așa-zisele fărădelegi care au avut loc la întreprinderea „Metalferos”. Președintele Asociației consideră că i-a fost încălcat dreptul la libera exprimare, iar informațiile prezentate de către publicația respectivă sunt defăimătoare, neverificate, acuzându-l de complicitate pe procurorul de caz, Vladislav Căruceru, care ar difuza aceste „scurgeri de informații” reprezentanților mass-media.

Ion Drăniceru a menționat că intenția de denigrare a Asociației de către procurorul în gestiunea căruia se află dosarul „Metalferos” este pentru a ascunde abuzurile, falsificarea probelor și lipsa de probatoriu, despre care membrii Asociației au discutat anterior. Conform spuselor lui Ion Drăniceru, discuția dintre cele două persoane care a fost difuzată de către Jurnal TV, ar induce în eroare opinia publică, or jurnaliștii au dedus anumite informații, contrar Codului Deontologic.

În urma declarațiilor sale, Drăniceru consideră necesară implicarea Procuraturii Generale pentru a investiga „scurgerea de informații”, dat fiind faptul că există secretul anchetei, iar divulgarea datelor din cadrul urmăririi penale este interzisă prin lege. Președintele Asociației a reamintit că la data de 10 decembrie curent, în cabinetul procurorului Vladislav Căruceru au avut loc percheziții, acesta fiind bănuit de faptul că a constrâns un martor să invoce în cadrul urmăririi penale declarații false.

Drăniceru a făcut un apel către instituțiile media prin care susține că atât președintele, cât și membrii Asociației sunt deschiși pentru orice întrebare, sunt dispuși să participe la orice emisiuni televizare, dar și să răspundă la întrebările legate de dosarul „Metalferos”. Totodată, îndemnul acestuia pentru jurnaliști a fost ca aceștia „să-și facă munca onest, corect și să se conducă după Codul Deontologic al Jurnalistului”, iar în cazul reportajelor și investigațiilor de acest gen, să le fie oferit dreptul la replică tuturor persoanelor implicate.

#mafie #metale #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi