Șor, Sandu, Dodon, Usatîi, Năstase și alții politicieni cheltuie zeci de mii de euro pentru reclama de pe Facebook

Politicienii din Republica Moldova cheltuie zeci de mii de euro pentru a se promova pe rețele de socializare. Și asta e doar cazul plăților care se fac transparent și nu pot fi ascunse. În cazul Facebook, plățile pot fi urmărite, scrie Realitatea.md.

Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a cheltuit pentru pagina sa de Facebook aproximativ 6031 de euro, dintre care 288 de euro în ultimele șapte zile. Cei peste 6000 de euro au fost cheltuiți în perioada 4 iunie 2020 – 19 iunie 2021. De menționat că în tot acest timp, Igor Dodon a fost președinte aproximativ 5 luni din zile: august – decembrie 2021.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în trecut lideră a Partidului Acțiune și Solidaritate a înregistrată plăți pentru reclamă pe Facebook de peste 22424 de mii de euro în perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021. Tot în acest context, Partidul Acțiune și Solidaritate a plătit pentru promovare peste 7000 de euro, aproximativ 1500 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile.

Renato Usatîi a aruncat și el cu bani în stânga și în dreapta pentru a se promova pe Facebook. Începând cu 4 august 2020 și până la data de 19 iunie 2021, Usatîi a cheltuit peste 25003 euro. Peste 2500 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile. De pe pagina de Facebook a Partidului Politic Partidul Nostru nu au fost efectuate plăți pentru publicitate.

4 august 2020 – 19 iunie 2021 – Fostul primar de Orhei, Ilan Șor a transferat în contul Facebook-ului peste aproape 21000 de euro. Peste 774 de euro au fost transferați în ultimele 7 zile. Mai puține plăți au fost făcute de pe pagina de Facebook a Partidului, doar în jur de 300 de euro.

Nici Andrei Năstase și Partidul Platforma DA nu s-au prea zgârcit pentru postări sponsorizate. Liderul formațiunii a cheltuit peste 14600 de euro, iar pe pagina partidului au fost cheltuiți peste 2500 de euro. Datele se referă la perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021.

4 august 2020 – 19 iunie 2021 – Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Chicu, nu are postări sponsorizate, în schimb, pagina de Facebook a Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei și-a sponsorizat postările în sumă de 1253 de euro, dintre care 290 în ultimele 7 zile.

Partidul Schimbării condus de către avocatul și analistul politic Ștefan Gligor și-a sponsorizat postările în sumă de 966 de euro, peste 292 de euro au fost cheltuiți în ultimele 7 zile.

Gheorghe Cavcaliuc și Partidul Acasă Construim Europa se pare că nu prea au bani pentru reclama de pe Facebook. Astfel, în ultimul an Cavcaliuc a cheltui doar 275 de euro, iar pe pagina PACE puțin peste 500 de euro. (4 august 2020 – 19 iunie 2021).

Lansați la începutul lunii mai 2021, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR Moldova a cheltuit deja peste 3000 de euro pentru postări sponsorizate. De asemenea, în perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021, Vlad Bilețchi a utilizat peste 275 de euro pe Facebook pentru publicitate.

În buzunarele celor de la Partidul Democrat din Moldova se pare că șuieră vântul. Câte 100 de euro pentru pagina liderului Pavel Filip și 100 pentru pagina partidului. Plățile respective se referă la perioada 4 august 2020 – 19 iunie 2021.

Realitatea.md nu a executat un calcul al miilor de euro aruncați pe reclamă de către politicienii sus menționați… concluzia aparține cititorilor noștri.

Pentru a vedea câți bani cheltuie politicienii din Republica Moldova pentru a se promova pe Facebook, urmărește pașii din imaginea de mai jos:

#sponsorizare #reclamă #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.