Șoseaua-fantomă R34! Bolea promite că până la sfârșitul lui 2025 sigur se întâmplă ceva

Lucrările de reabilitare a segmentului de drum Hîncești–Leova–Cantemir, parte a traseului național R34, vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2025, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul audierilor din Parlament. Potrivit acestuia, întârzierile înregistrate în execuția proiectului se datorează dificultăților financiare ale antreprenorului, însă o soluție a fost identificată prin implicarea unui subantreprenor local.

„Acest drum, din 2022, înregistrează probleme și este tergiversat. Ne-am întâlnit cu agentul economic, care are anumite probleme economice, și am discutat cu el. Și-a găsit un subantreprenor din Republica Moldova, iar până la sfârșitul anului 2025 urmează să fie dat în exploatare”, a declarat Bolea.

Segmentul vizat face parte dintr-un proiect mai amplu de reabilitare a drumului național R34 Hîncești – Leova – Cahul – Giurgiulești, pe o lungime totală de 83 de kilometri, cuprins între km 0+000 și km 83+000. Proiectul, finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), are o valoare contractuală de peste 56 de milioane de euro.

Deși lucrările ar fi trebuit să fie finalizate în februarie 2023, termenul de dare în exploatare a fost deja prelungit o dată până la sfârșitul anului 2024 – fără ca drumul să fie totuși finalizat. În prezent, progresul fizic raportat variază între 60% și 74%.

Inițial, tronsonul Hîncești–Cantemir a fost atribuit companiei italiene Serenissima Costruzioni S.P.A., care nu a reușit să demareze lucrările din cauza problemelor financiare și a intrării în insolvență. Ulterior, contractul a fost preluat de firma turcă OZKA, specializată în construcția și întreținerea infrastructurii rutiere, cu peste 25 de ani de experiență și un portofoliu de 350 de angajați.

Cu toate acestea, ritmul lent al lucrărilor a atras critici din partea autorităților și a beneficiarilor din regiune. Ministerul Infrastructurii dă asigurări că va monitoriza îndeaproape implementarea proiectului și va sprijini toate măsurile necesare pentru ca lucrările să fie finalizate conform noii termene-limită.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #drum #reabilitare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.