Șoseaua-fantomă R34! Bolea promite că până la sfârșitul lui 2025 sigur se întâmplă ceva

Lucrările de reabilitare a segmentului de drum Hîncești–Leova–Cantemir, parte a traseului național R34, vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2025, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul audierilor din Parlament. Potrivit acestuia, întârzierile înregistrate în execuția proiectului se datorează dificultăților financiare ale antreprenorului, însă o soluție a fost identificată prin implicarea unui subantreprenor local.

„Acest drum, din 2022, înregistrează probleme și este tergiversat. Ne-am întâlnit cu agentul economic, care are anumite probleme economice, și am discutat cu el. Și-a găsit un subantreprenor din Republica Moldova, iar până la sfârșitul anului 2025 urmează să fie dat în exploatare”, a declarat Bolea.

Segmentul vizat face parte dintr-un proiect mai amplu de reabilitare a drumului național R34 Hîncești – Leova – Cahul – Giurgiulești, pe o lungime totală de 83 de kilometri, cuprins între km 0+000 și km 83+000. Proiectul, finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), are o valoare contractuală de peste 56 de milioane de euro.

Deși lucrările ar fi trebuit să fie finalizate în februarie 2023, termenul de dare în exploatare a fost deja prelungit o dată până la sfârșitul anului 2024 – fără ca drumul să fie totuși finalizat. În prezent, progresul fizic raportat variază între 60% și 74%.

Inițial, tronsonul Hîncești–Cantemir a fost atribuit companiei italiene Serenissima Costruzioni S.P.A., care nu a reușit să demareze lucrările din cauza problemelor financiare și a intrării în insolvență. Ulterior, contractul a fost preluat de firma turcă OZKA, specializată în construcția și întreținerea infrastructurii rutiere, cu peste 25 de ani de experiență și un portofoliu de 350 de angajați.

Cu toate acestea, ritmul lent al lucrărilor a atras critici din partea autorităților și a beneficiarilor din regiune. Ministerul Infrastructurii dă asigurări că va monitoriza îndeaproape implementarea proiectului și va sprijini toate măsurile necesare pentru ca lucrările să fie finalizate conform noii termene-limită.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #drum #reabilitare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.