Spania adoptă o lege cu caracter de pionierat în Europa privind dreptul la avort și concediul menstrual

Parlamentul spaniol a adoptat joi o lege care permite fetelor de 16 și 17 ani să avorteze fără acordul părinților și, pentru prima dată într-o țară europeană, oferă concediu plătit de stat femeilor care suferă de menstruații dureroase, potrivit agenției Reuters, citată de boursorama.com.

„Aceste progrese ne permit să ne exercităm libertatea asupra corpului nostru, statul recunoscând cetățenia deplină a mai mult de jumătate din populație”, a declarat ministrul pentru egalitate, Irene Montero, în fața Parlamentului. Legea a fost adoptată cu 190 de voturi pentru, 154 împotrivă și cinci abțineri.

Coaliția de stânga aflată la putere în Spania a introdus proiectul de lege – la care se opun activiștii anti-avort și Biserica Catolică – în luna mai, în încercarea de a garanta accesul la avort în întreaga țară și de a pune capăt tabuului menstruației la locul de muncă.
Noua lege elimină perioada obligatorie de reflecție de trei zile înainte de efectuarea unui avort și permite ca adolescentele de 16-17 ani să facă avort fără acordul părinților sau al tutorelui. Această obligație fusese introdusă de guvernul conservator al Partidului Popular în 2015.

Textul prevede, de asemenea, concediu plătit pentru femeile însărcinate începând cu a 39-a săptămână, asigură distribuirea gratuită de produse de igienă menstruală în instituțiile publice, cum ar fi școlile, închisorile sau centrele de sănătate și, de asemenea, afirmă că maternitatea surogat (GPA), care este ilegală în Spania, este o formă de violență împotriva femeilor.

Lourdes Mendez, din partea partidului de extremă dreapta Vox, a declarat că legea încalcă Constituția și afectează sistemul de valori al Spaniei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajate #concediu #Spania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.