Speranţe pierdute peste noapte şi planuri date peste cap: Economia ungurilor - cea mai lungă recesiune de după comunism

Creştere economică anemică însoţită de inflaţie persistentă la dobânzi ridicate este pericolul de care se tem toţi economiştii şi investitorii din Europa. Ungaria trece prin cea mai lungă perioadă de recesiune din istoria postcomunistă. Inflaţia este în continuare cea mai puternică din UE. Iar dobânzile sunt cele mai mari. Şi cât de mult din planurile guvernului depindeau de date economice mai bune!

PIB-ul Ungariei s-a contractat cu -0,3% în trimestrul doi faţă de trimestrul anterior, în acest fel prelungindu-se o recesiune tehnică pentru a ajunge cea mai lungă din cel puţin 1995 încoace. Atunci biroul naţional de statistică a început seria actuală de date statistice economice. PIB-ul scade de patru trimestre consecutive.

Cifrele sunt considerate tragice de presa economică, mai ales că i-au luat pe toţi prin surprindere. În ziua anterioară anunţării lor, analiştii speculau chiar că agricultura s-ar putea să fi devenit motorul de creştere salvator. Ce s-a întâmplat de fapt? Cifrele sunt preliminare, ceea ce înseamnă că institutul de statistică nu a oferit detalii.

Acestea vor veni pe 1 septembrie. Însă se ştie că industria şi serviciile de piaţă au avut cele mai mari contribuţii la reducerea performanţei economice. Producţia industrială a scăzut în volum cu 6% în trimestrul doi. Până şi serviciile, un motor rezistent, au sucombat sub forţa inflaţiei. Institutul de statistică a subliniat performanţa „bună“ a agriculturii, care a frânat declinul.

Dar performanţa „bună“ poate să nu însemne o creştere solidă a activităţii, ci doar că agricultura s-a descurcat mai bine în comparaţie cu celelalte sectoare. Un sprijin pentru creştere a venit de la ascensiunea sectorului privat de sănătate. Scăderea PIB-ului din trimestrul doi înseamnă o contracţie economică de -1,7% în prima jumătate a anului. De aceea, creşterea de 1,5% estimată de guvern pentru acest an s-ar putea să nu se materializeze.

Guvernul ştie şi de aceea a sugerat imediat după publicarea ultimelor date privind economia că obiectivul nu mai este atingerea ţintei, cu evitarea unui întreg an de recesiune. Astfel, optimismul guvernului s-a evaporat peste noapte. De creşterea economică depind planurile de îndreptare a deficitului bugetar, de reducere a datoriei şi de stimulare economică. Cu cât deficitul este mai mare, cu atât îi este mai greu unui guvern să se finanţeze. Iar Ungaria are aceste probleme când se confruntă cu una dintre cele mai puternice crize ale costului vieţii din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#recesiune #Ungaria #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Din 1 aprilie, se va aplica un tarif uniform pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale în Republica Moldova, potrivit unui proiect de hotărâre propus pentru consultări publice și care urmează să fie examinat în ședința din 10 martie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Documentul prevede stabilirea unor tarife unice pentru distribuția gazelor, diferențiate doar în funcție de nivelul de presiune al rețelei. Astfel, tariful ar urma să fie de 387 lei pentru o mie de metri cubi pentru rețelele de presiune înaltă, 1 410 lei pentru presiune medie și 4 921 lei pentru presiune joasă.

Proiectul introduce și un mecanism de plăți compensatorii de egalizare între operatorii sistemelor de distribuție, pentru ca fiecare companie să își poată recupera veniturile reglementate. Conform metodologiei, valorile pozitive indică sumele pe care operatorii trebuie să le achite în mecanismul de egalizare, iar valorile negative reprezintă compensațiile pe care aceștia le vor primi.

Datele din anexă arată că, pentru distribuția gazelor prin rețele de presiune joasă către consumatorii finali, „Chișinău-gaz” ar urma să achite 2 490 lei pentru fiecare o mie de metri cubi distribuiți, F.P.C. „Lăcătuș” S.R.L. – 3 767 lei, iar Î.C.S. „Nord Gaz – Sîngerei” S.R.L. – 3 357 lei. În același timp, mai mulți operatori ar urma să primească compensații, printre cei cu cele mai mari sume fiind S.R.L. „Faitec-M” cu 6 990 lei pentru o mie de metri cubi, „Cimișlia-gaz”, cu 6 489 lei pentru o mie de metri cubi, „Taraclia-gaz”, cu 5 430 lei, „Ștefan Vodă-gaz”, cu 4 383 lei, „Edineț-gaz”, cu 4 171 lei și „Orhei-gaz”, cu 3 790 lei.

Mecanismul de compensare va fi aplicat pentru 17 operatori ai sistemelor de distribuție, iar fluxurile financiare vor fi gestionate de „Chișinău-gaz”, desemnată drept entitate de reconciliere. Proiectul mai prevede abrogarea hotărârilor prin care au fost stabilite până acum tarife separate pentru operatorii de distribuție.

Anterior, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a explicat structura tarifului final al gazelor: costul de achiziție reprezintă aproximativ 60 la sută din preț, distribuția circa 28 la sută, transportul intern 2 la sută, furnizarea 4 la sută, iar restul sunt devieri tarifare și o marjă de profit.

Hotărârea ar urma să intre în vigoare din 1 aprilie 2026.