Irina Selevestru, lichidator de insolvabilitate, fondatoarea Centrului de Instruire Moldinsolv, cunoaște totul despre procesele de restructurare a întreprinderilor. Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniu, ea a gestionat sute de dosare ce țin de insolvabilitatea companiilor care au ajuns în criză. Despre calea privind identificarea celor mai bune soluții, cum e legislația în domeniu și ar trebuie să facă mediul de afaceri pentru a-și salva afacerile, Irina Selevestru a vorbit în interviul pentru bani.md.
Dețineți profesia de lichidator de insolvabilitate. Cu ce mai exact vă ocupați?
O economie de piață sănătoasă este fundamentată pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Cu cât antreprenoriatul se dezvoltă mai bine, cu atât crește numărul locurilor de muncă, crește valoarea impozitelor plătite la bugetul de stat și, implicit, se consolidează economia. Totuși, activitatea antreprenorială trece inevitabil prin diverse etape ale vieții sale – fie că vorbim despre dezvoltare, stagnare, criză sau chiar faliment. Nu există antreprenor care să nu fi trecut printr-un moment dificil.
De 25 de ani sunt administrator autorizat, o profesie care presupune sprijinirea antreprenorilor în etape precum precriză, criză sau lichidare. Este o meserie foarte apropiată de cea medicală – așa cum omul are nevoie de un medic pentru prevenirea, tratarea sau gestionarea unei boli, tot așa și o întreprindere are nevoie de un administrator autorizat pentru a preveni, gestiona sau închide o afacere care nu mai poate fi susținută. Un administrator autorizat este, în esență, un manager anticriză, o persoană abilitată să ofere consultanță strategică și juridică antreprenorului, în toate etapele menționate mai sus. Dacă întreprinderea are potențial de a crea blocaje economice și nu mai este viabilă, administratorul este cel care trebuie să intervină pentru a iniția procedura de lichidare.
În realitate, economia Republicii Moldova s-a aflat constant, în ultimele trei decenii, sub presiunea crizelor financiare – interne și externe – ceea ce a influențat negativ activitatea întreprinderilor. Administratorul autorizat are, în acest context, rolul de a identifica pericolele – fie ele interne sau externe – și de a acționa în sensul anticipării și evitării situațiilor de criză. Dacă întreprinderea este deja în dificultate, atunci administratorul are misiunea de a asigura supraviețuirea acesteia prin identificarea unor soluții reale și rapide de redresare. Iar dacă acest lucru nu mai este posibil, atunci întreprinderea va fi lichidată conform procedurilor legale.
Îl voi cita pe avocatul Florian Mateiță, partener RomInsolv SPRL: „Dincolo de scopul major al procedurii – plata într-o măsură cât mai mare a creanțelor –, profesia noastră are de îndeplinit alte două obiective calitative majore: de a păstra în funcțiune în mod continuu activele existente, indiferent în mâna cui se află, și, extrem de important, de a conserva și chiar de a crește o clasă antreprenorială din ce în ce mai experimentată, mai onestă și mai determinată să investească în țară.”
În Republica Moldova, cuvântul „insolvabilitate” este deseori perceput negativ. Cum s-a ajuns la această situație?
Din păcate, așa este. Pentru unii antreprenori cu experiență, eșecul reprezintă un nou început – o oportunitate de a reconstrui cu forțe noi. Pentru alții, însă, eșecul în afaceri echivalează cu o catastrofă, o înfrângere totală. De cele mai multe ori, aceștia din urmă caută un vinovat, iar procedura de insolvabilitate ajunge să fie percepută ca sursa problemelor, nu ca o soluție. O parte din responsabilitate ne revine nouă, administratorilor autorizați. Nu am reușit suficient să informăm și să educăm publicul despre adevărata natură a procedurii de insolvabilitate – despre scopul ei, despre modalitățile de prevenție, despre beneficiile restructurării. O altă cauză este lipsa de instruiri sistematice din partea statului, în special în domeniul crizelor financiare. Există multe cursuri pentru începerea unei afaceri – cum să o înregistrezi, cum să creezi un brand, cum să negociezi contracte – dar aproape deloc despre ce trebuie să faci în caz de criză, cum să gestionezi o stare de dificultate financiară sau cum să accesezi proceduri legale precum restructurarea accelerată.
De aceea, cred cu tărie că trebuie să dezvoltăm cultura juridică și financiară a societății. Trăim deja de peste 30 de ani într-o economie de piață, unde deschiderea și închiderea afacerilor este un proces firesc.
Mai este un aspect foarte important: câte cazuri de restructurare reușită au fost mediatizate? Câte povești de succes sunt cunoscute de opinia publică? Foarte puține. Rușinea eșecului predomină încă asupra ideii de relansare. De aici și reticența de a apela la procedura de insolvabilitate – este văzută ca o pată, nu ca o soluție. Și nu în ultimul rând, poveștile pozitive, din păcate, rareori ajung în presă. Noi, ca societate, nu suntem încă educați să vedem în fostul antreprenor insolvabil un luptător care a căutat o soluție legală, ci mai degrabă îl percepem ca pe cineva care a „eșuat”. Această mentalitate trebuie schimbată.
Înțelegem că procesul de insolvabilitate poate reprezenta o oportunitate de salvare a unei afaceri. Cum se reflectă acest lucru în legislația din Republica Moldova?
Exact. Procedura de insolvabilitate, în esența sa, este menită să ofere o șansă – fie pentru salvarea unei afaceri prin restructurare, fie pentru evitarea unor pierderi și mai mari în cazul în care salvarea nu mai este posibilă. Legislația Republicii Moldova reglementează clar pașii pentru înregistrarea unei afaceri, obținerea actelor permisive, dar și pentru prevenirea insolvabilității prin mecanisme precum restructurarea accelerată sau, în cazuri grave, lichidarea ordonată.
Așadar, inițierea unei proceduri de insolvabilitate nu este neapărat un capăt de drum, ci poate fi o oportunitate de relansare. Totul depinde de momentul în care antreprenorul conștientizează gravitatea situației și acționează. Sunt câteva aspecte importante de înțeles: Dacă cineva depune o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate, înseamnă că întreprinderea are datorii neachitate de cel puțin 60 de zile de la scadență.
Dacă instanța admite această cerere, înseamnă că s-a constatat incapacitatea de plată a întreprinderii – adică nu mai are capacitatea financiară de a-și achita datoriile. În ambele cazuri, cu cât fondatorul conștientizează mai devreme problema, cu atât șansele de remediere cresc. Cultura juridică și financiară este esențială – nu doar pentru antreprenori, ci și pentru societate în ansamblu. Procedura de insolvabilitate nu este un verdict, ci o oportunitate reală de a rezolva o situație financiară dificilă. Cu educație și sprijin potrivit, multe întreprinderi ar putea fi salvate în loc să fie lichidate.
Oferiți-ne detalii referitor la acest proces în Republica Moldova. Cât de des apelează companiile la lichidatorii de insolvabilitate?
Voi relua și accentua cele trei direcții principale pe care legislația actuală le oferă antreprenorilor în dificultate:
- Întreprinderea aflată în dificultate financiară poate apela la procedura de restructurare accelerată pentru a preveni insolvabilitatea;
- Întreprinderea deja aflată în procedură de insolvabilitate poate beneficia de procedura de restructurare clasică pentru a-și relansa activitatea și a-și recăpăta solvabilitatea;
- Întreprinderea care nu-și mai poate recăpăta solvabilitatea urmează să fie lichidată.
Potrivit raportului Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2024, în Republica Moldova existau aproximativ 3.625 de întreprinderi aflate în proceduri de insolvabilitate. Dintre acestea, doar circa 15 întreprinderi erau implicate într-o procedură de restructurare accelerată. Aproximativ 300 de întreprinderi erau în proces de restructurare clasică, iar restul – în proceduri de faliment, adică în lichidare. Aceste cifre arată cât de rar întreprinderile accesează la timp procedura de restructurare accelerată, care este menită să prevină insolvabilitatea. Majoritatea antreprenorilor apelează la administratorii autorizați abia atunci când este prea târziu, iar singura opțiune rămasă este falimentul.
Pentru comparație, conform datelor CITR din România pentru anul 2024, 274 de companii au intrat în proceduri de insolvență, iar 197 de cereri au fost pentru deschiderea procedurii de concordat preventiv – echivalentul restructurării accelerate. Observăm astfel un raport mai echilibrat între prevenție și lichidare, ceea ce indică o mai bună cultură juridică și o deschidere mai mare spre soluții legale de redresare în România decât în Republica Moldova.
Dvs. aveți o experiență de peste 25 ani în domeniu. Care sunt 3 lecții învățate în acești ani?
Instruirea continuă – este baza pentru o afacere de succes. Din experiența mea, cele mai profesioniste și echilibrate reacții în fața unei crize vin din partea antreprenorilor mari, cu experiență. Aceștia sunt obișnuiți cu momentele de stres și se informează rapid, acționând cu claritate. Cu cât un antreprenor este mai puțin instruit, cu atât este mai dificil pentru el să gestioneze eficient o situație de criză.
Medierea în afaceri – comunicarea este esențială. Orice s-ar întâmpla, oamenii trebuie să discute. Incapacitatea de a negocia și de a asculta punctele de vedere ale celorlalți duce, inevitabil, la pierderi pentru toate părțile implicate. Dialogul constructiv este cheia rezolvării conflictelor economice.
„Ceea ce nu te omoară te face mai puternic” – orice criză poate deveni un nou început. Fiecare provocare are potențialul de a întări un antreprenor, dacă aceasta este abordată cu responsabilitate, profesionalism și dorință reală de a învăța din greșeli.
Apropo, nu pot să nu vă întreb despre dosarul în care sunteți vizată alături de două colege. Cum comentați acest caz?
Este o întrebare dureroasă pentru mine. A fost o situație pe care mi-o asum, în sensul în care nu am gestionat la timp momentul de criză pe care îl vedeam conturându-se. Chiar dacă antreprenorul care a formulat plângerea a reacționat negativ la cererea introductivă – ceea ce este, desigur, dreptul lui –, consider că, în calitate de profesionist, ar fi trebuit să gestionez cu mai multă inteligență emoțională întreaga situație. Este o lecție pentru noi toți, administratorii autorizați: dincolo de profesionalism, este esențial să dăm dovadă și de empatie, tact și capacitate de mediere.
Nici într-o procedură de insolvabilitate, părțile implicate nu ies complet mulțumite. Am lucrat mult cu mine însămi în ultima perioadă pentru a-mi dezvolta abilitățile de comunicare și de a explica clar ceea ce urmează să se întâmple. Încerc să fiu corectă și transparentă de la început, dar sunt conștientă că întotdeauna este loc de îmbunătățire. Este un drum continuu de învățare, iar acest caz a fost, fără îndoială, unul care m-a învățat mult despre responsabilitate și relația cu oamenii în momente critice.
Actualmente, legislația locală trece printr-un proces de adaptare la cea europeană. Prevederile legale din domeniul în care activați au nevoie de îmbunătățiri?
În 2024 am avut onoarea să particip în calitate de speaker la conferința CERIL, unde am prezentat un raport despre stadiul adaptării legislației din Republica Moldova privind restructurarea preventivă (accelerată) la cerințele Directivei Europene 2019/1023. Pot spune că, în linii mari, legislația noastră a fost armonizată cu normele europene, însă mai este încă mult de lucru. Legea insolvabilității necesită multiple corecturi tehnice și conceptuale pentru a deveni cu adevărat eficientă. Mai presus de orice, avem nevoie de educație și instruire – atât pentru practicieni, cât și pentru antreprenori. Ghiduri practice, cursuri de formare, materiale informative clare și accesibile: acestea sunt instrumentele care pot transforma o lege bună într-un mecanism funcțional, care să salveze întreprinderi și să susțină dezvoltarea economică sustenabilă.
Cum au loc procesele de insolvabilitate în Uniunea Europeană? Putem afirma că în Republica Moldova acestea se fac ca și în Europa?
Procesele de insolvență în Uniunea Europeană se desfășoară într-un cadru bine reglementat, ce implică proceduri și principii clare pentru protejarea drepturilor tuturor părților implicate. În Republica Moldova, procedurile de insolvență sunt inspirate din cele europene, dar există diferențe în implementare și în gradul de maturitate al sistemului. De exemplu, anul trecut, CNI Moldinsolv a devenit membră a INSOL Europe și INSOL International, ceea ce le-a oferit oportunitatea de a participa la diverse conferințe internaționale, în vederea îmbunătățirii procesului de insolvență din țară.
Deși insolvența nu este un proces care poate fi privit cu bucurie, există rezultate pozitive, mai ales atunci când administratorii autorizați, debitorii și creditorii colaborează pentru a salva o întreprindere. În cadrul unei prezentări, s-a discutat despre opinia miliardarilor de renume, precum Ray Dalio, ElonMusk, Donald Trump, Robert Kiyosaki și mulți alții, care au o apreciere deosebită față de administratorii de insolvență, considerându-i profesioniști de excepție. Aceștia sunt cei care, prin curajul și abilitățile lor, reușesc să salveze afaceri aflate pe cale de dispariție.
În cadrul Congresului INSOL Europe din Sorento președintele INSOL Europe Giorgio Corno a prezentat cazul de succes al restructurării firmei CORNELIANI specializată in producerea îmbrăcămintei. De asemenea, am avut ocazia să o întâlnesc pe Helen Bourboulo, câștigătoarea premiului „Practicianul în insolvență al anului” la Global Restructuring Review 2024, care a declarat: „Sarcina mea este să găsesc cea mai bună dintre cele mai rele soluții…”. Pe pagina de Facebook și pe site-ul Moldinsolv publicăm săptămânal informații despre cazurile de insolvență din întreaga lume. Acestea sunt prezentate de presa străină obiectiv, fără a fi văzute în presă sau în mediile internaționale într-o lumină negativă.
Dvs. personal gestionați mai multe dosare de răsunet. Care sunt cele mai mari probleme cu care vă confruntați?
Personal, gestionarea unor dosare de insolvență de răsunet presupune multe provocări, care nu se reduc doar la aspectele legale, ci și la gestionarea așteptărilor diferite ale părților implicate. Într-un astfel de proces, nu există niciodată o soluție perfectă pentru toți participanții, deoarece fiecare parte are interesele și perspectivele sale, iar aceasta generează adesea conflicte. În Republica Moldova, după doar 30 de ani de economie de piață, avem antreprenori care s-au format prin experiență directă, învățând din greșelile lor, dar și antreprenori care încă se confruntă cu eșecuri, neștiind cum să le depășească. De asemenea, creditorii sunt adesea nemulțumiți de faptul că nu-și pot recupera creanțele, iar salariații se tem că își vor pierde locurile de muncă. În cazul persoanelor fizice, nemulțumirile sunt legate, în general, de recuperarea bunurilor, mai ales în cazurile de insolvență ale întreprinderilor, unde există riscul pierderii locuințelor.
Procesul de insolvență nu aduce satisfacție completă niciunei părți implicate. Debitorii pierd afacerea, iar adesea fug de responsabilități. Creditorii pierd bani, bunuri sau chiar timp. Salariații pierd oportunități de a-și construi pensii, iar nemulțumirile sunt adesea îndreptate împotriva administratorilor autorizați, care sunt, în realitate, cei care trebuie să gestioneze aceste procese complexe. Un exemplu recent este un complex situat pe strada Alexandru cel Bun 115, cu peste 150 de creditori. Deși au existat mai multe propuneri de soluționare, nu a existat un acord unanim. Unii dintre creditori au vrut finalizarea construcției cu propriile forțe, alții au cerut demolarea unor etaje, iar alții au solicitat vânzarea complexului. Până la urmă, s-a ajuns la vânzarea complexului, însă nu toți creditorii sunt mulțumiți cu soluția propusă. Deși unii s-au mulțumit că au primit măcar o parte din banii investiți acu 13 ani, alții sunt mulțumiți că construcția va fi finalizată și vor putea primi apartamentele, alții încă mai consideră că suma plătită nu este suficientă.
În orice procedură de insolvență, nu există o soluție perfectă, iar un aspect important de înțeles este că nu se poate garanta recuperarea 100% a creanțelor. Insolvența presupune imposibilitatea întreprinderii de a-și achita datoriile, iar în astfel de cazuri, este important ca creditorii să înțeleagă că nu vor recupera întreaga sumă datorată. Din păcate, în societate există o percepție negativă a procedurilor de insolvență, iar acest lucru se datorează, în parte, lipsei de educație juridică. Este responsabilitatea profesioniștilor din domeniu să informeze și să educe publicul despre cum funcționează aceste proceduri și care sunt așteptările realiste.
Credeți că mediul de afaceri are nevoie de mai multă educație? Ce anume lipsește?
Absolut. De aceea am fondat Centrul de Instruire Moldinsolv, pentru a oferi sprijin și instruire cetățenilor. Împreună cu profesorul universitar Gheorghe Macovei, avocat specializat în insolvență, recent am lansat un curs de 10 ore dedicat antreprenorilor, avocaților și oricărui cetățean interesat. Cursul se va desfășura la USM, în fiecare weekend, începând cu data de 18 mai 2025 și are ca scop de a explica toate aspectele procesului de insolvabilitate. Cu cât înțelegem mai bine legea, cu atât o vom putea aplica mai corect. Mai mult, vom gestiona mai bine crizele și vom trata insolvabilitatea nu ca pe o condamnare, ci ca pe o șansă de a o lua de la capăt. Insolvabilitatea poate afecta nu doar companiile, ci și cetățenii. De aceea, educația juridică este crucială pentru toată societatea.
