Stare de alertă în sectorul gazier. Moldova caută metan în România și Ucraina

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu a anunțat că a fost instituită stare de alertă în sectorul gazier. Decizia a fost luată la Comisia pentru Situații Excepționale. Starea de alertă este pentru ca instituțiile să poată întreprinde măsuri concrete de protejare a cetățenilor. Decizia integrală a comisiei va fi publicată joi, 14 octombrie, a precizat ministru.

În cadrul ședinței a fost anunțată stare de alertă în sectorul gazelor naturale. Acest lucru se referă la faptul că instituțiile să poată întreprinde măsuri pentru protecția cetățenilor”, a precizat Spînu.

În situația de creată, Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru viitoarele luni. Guvernul urmează să vină cu măsuri compensatori pentru atenuarea creșterii prețurilor la gaze. În prezent, pentru a nu afectate întreprinderile de generare a căldurii s-a decis ca întreprinderile termoenergetice să treacă la păcură, care va fi eliberată din rezerva de stat. Aceasta ar ajunge întreprinderilor energetice pe o perioadă de o lună.

Ministrul Spînu a menționat că deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu Gazpromul pentru semnarea contractului de livrare a gazelor naturale. El a lăsat să se înțeleagă că cei de la concernul rus insistă pe prețul spot al metanului, dar și pe soluționarea problemei datoriei de 450 mil. USD și pe claritatea pachetului energetic trei.

#aprovizionare #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Valoarea financiară netă a economiei Republicii Moldova a ajuns la -117,1 miliarde lei la 30 septembrie 2025, în creștere față de -101 miliarde lei la sfârșitul anului 2024, potrivit datelor Banca Națională a Moldovei . Evoluția indică o adâncire a dezechilibrelor, pe fondul creșterii mai rapide a pasivelor comparativ cu activele financiare.

Cel mai mare deficit este generat de companiile nefinanciare, unde valoarea financiară netă a coborât la -316,4 miliarde lei, în creștere cu peste 10%, confirmând presiunea ridicată asupra sectorului real al economiei. În același timp, sectorul public a înregistrat un deficit de -30,7 miliarde lei, însă în ușoară ameliorare față de finalul anului trecut, având cel mai important impact pozitiv asupra evoluției generale.

În contrast, gospodăriile populației rămân principalul sector excedentar, cu o valoare financiară netă de +248 miliarde lei, în creștere cu 2,5%, ceea ce indică faptul că populația continuă să fie un furnizor net de resurse pentru economie.

Datele mai arată că datoria totală a economiei a urcat la 667,5 miliarde lei, cu 5,4% mai mult față de 2024, iar raportul datorie/PIB a ajuns la 193,1%. Sectorul financiar concentrează cea mai mare parte a datoriei (43%), urmat de companii (26,4%), administrația publică (20,8%) și populație (9,8%).

În paralel, împrumuturile au crescut la 269,5 miliarde lei, reprezentând 26,7% din totalul pasivelor, iar o parte semnificativă provine din finanțare externă, în special către sectorul public.