Statistic asiguratorilor le merge bine. Care sunt polițile ce le aduc cei mai mulți bani

Deși asiguratorii din Republica Moldova tind spre diversificarea portofoliului, RCA rămâne cu cea mai mare pondere în totalul primelor brute subscrise, dar și a despăgubirilor achitate.

În nouă luni ale anului 2021 primele brute subscrise au constituit 1,4 miliarde de lei cu 35,4% mai mult față de perioada respectivă a anului precedent, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-septembrie 2020 față de perioada respectivă a anului 2019 cu 12,8%.

După tipurile de asigurări cele ponderea cea mai mare a primelor brute subscrise au avut-o asigurările obligatori auto – 43,5% sau 610,5 mil. de lei și CASCO – 12,2%. Cele mai puțin brute subscrise au fost la asigurările de viață doar 3,2 mil. de lei.

Despăgubirile și îndemnizațiile de asigurare plătite în ianuarie-septembrie 2021 au însumat 474,1 mil. lei și s-au majorat cu 1,8% față de perioada corespunzătoare a anului precedent (pentru comparație: indicatorul în cauză în ianuarie-septembrie 2020 s-a redus cu 7,7% față de perioada respectivă a anului 2019).

La capitolul despăgubiri situația e similară că cea a primelor brute subscrise. Cele mai mult daune au fost achite pentru polițele RCA – 235,6 mil. de lei cu o pondere de 50% din total și CASCO cu o pondere de 27%.

În ianuarie-septembrie 2021 veniturile şi cheltuielile asigurătorilor s-au majorat în raport cu perioada respectivă a anului 2020 cu 14,6% şi 11,3%, respectiv. Profitul până la impozitare s-a majorat cu 69,2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent și a constituit 170,3 mil. de lei.

#RCA #asigurări #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.