Statul a vândut, dar nu a predat! Afacere energetică de 30 MW, blocată de clanuri și judecători controversați

Un caz de blocare instituțională a unei investiții energetice strategice în Republica Moldova este semnalat public de Mihail Stratan, președintele ECOENERGETICA și administrator al companiei Sarco Engineering S.R.L., într-o scrisoare publică adresată președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu.

Potrivit documentului, Sarco Engineering a achiziționat în mod legal, printr-o licitație publică organizată de lichidatorul Băncii Sociale, activele Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Bălți, cu intenția de a construi o stație de cogenerare de 30 MW. Deși suma de peste 12 milioane de lei a fost achitată integral încă din 2021, autoritățile refuză predarea-primirea bunului, iar investiția este complet blocată.

Proiectul energetic ar fi generat locuri de muncă și economii de peste 300 milioane de lei pentru consumatorii finali. În schimb, Stratan acuză că este victima unei „scheme infracționale de insolvabilitate fictivă”, pusă în mișcare de așa-numitul „Clan Melnic”, acționarii majoritari ai combinatului, care ar încerca să recupereze bunurile adjudecate de Sarco folosind instanțele judecătorești.

În centrul acuzațiilor se află Judecătoria Bălți și în special vicepreședintele instanței, judecătorul Valeriu Pădurari, despre care autorul scrisorii susține că a emis peste zece hotărâri împotriva investitorului, unele deja anulate în apel. Stratan afirmă că aceste acțiuni ar fi posibile cu protecție din partea unor persoane influente din sistemul judiciar și CSM.

Totodată, fondatorul Sarco Engineering avertizează că statul riscă să nu recupereze niciun leu din prejudiciul fraudei bancare, întrucât banii achitați rămân blocați într-un cont. El a cerut deschiderea unei anchete publice și imparțiale, garantarea dreptului de proprietate și tragerea la răspundere a celor implicați.

În lipsa unui răspuns adecvat, Stratan anunță că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce ar putea expune Republica Moldova unei noi condamnări internaționale și unor pierderi financiare suportate din bugetul public.

„Nu e vorba doar de o investiție energetică, ci de credibilitatea statului în fața propriilor cetățeni și a mediului de afaceri”, a declarat Stratan, îndemnând și alți investitori afectați de blocaje similare să iasă public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cogenerare #Energie #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.