Statul are nevoie de bani și se va împrumuta de la populație! Platforma a eșuat înainte de a fi lansată

În a doua jumătate a anului 2023, populația sperăm ca populați să poată achiziționa direct titluri de stat, a declarat Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi.

Pentru a rezolva problema a fost inițiată dezvoltare unei platforme. Cu părere de rău nu a fost elaborată (urma să fie elaborată până la sfârșitul anului 2022 n.r). Ofertați și capacități sau dovedit că nu prea există și s-a inițiat un nou tender de achiziții și s-au eliminat constrângerile legate de stiva tehnologică. Punem mare speranță anul viitor că în a doua jumătate a anului se vor putea achiziționa titluri de stat și o să putem vorbi în cunoștință de cauză dacă impozitarea cu 12% VMS și este un impediment sau nu pentru achiziția titlurilor de stat”, a punctat Budinaschi.

În prezent persoanele fizice nu pot participa în mod direct la licitațiile Ministerului Finanțelor, care sunt desfășurate de două ori pe lună – în prima și în a treia săptămână a fiecărei luni. La licitațiile respective participă 8 bănci din totalul celor 11. Cele 8 bănci comerciale intermediază servicii de procurare a VMS pentru persoane fizice, ele având statutul de dealeri primari. Licitațiile se desfășoară încă din anii ’90.

Pentru serviciile de intermediere, băncile comerciale percep un comision. Pentru a fi rentabilă tranzacționarea unor instrumente financiare ca VMS de către persoanele fizice, volumul instrumentelor procurate ar trebuie să fie cât mai mare, deoarece doar astfel este posibilă asigurarea unui profit după achitarea comisionului băncii comerciale care a intermediat tranzacția. De aceea, noua platformă va face VMS mult mai atractive persoanelor fizice.

Populația, în prezent, are investite 4,5% din totalul achizițiilor din totalul de 5 miliarde de lei împrumutate de la bănci.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.