Statul are nevoie de bani și se va împrumuta de la populație! Platforma a eșuat înainte de a fi lansată

În a doua jumătate a anului 2023, populația sperăm ca populați să poată achiziționa direct titluri de stat, a declarat Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi.

Pentru a rezolva problema a fost inițiată dezvoltare unei platforme. Cu părere de rău nu a fost elaborată (urma să fie elaborată până la sfârșitul anului 2022 n.r). Ofertați și capacități sau dovedit că nu prea există și s-a inițiat un nou tender de achiziții și s-au eliminat constrângerile legate de stiva tehnologică. Punem mare speranță anul viitor că în a doua jumătate a anului se vor putea achiziționa titluri de stat și o să putem vorbi în cunoștință de cauză dacă impozitarea cu 12% VMS și este un impediment sau nu pentru achiziția titlurilor de stat”, a punctat Budinaschi.

În prezent persoanele fizice nu pot participa în mod direct la licitațiile Ministerului Finanțelor, care sunt desfășurate de două ori pe lună – în prima și în a treia săptămână a fiecărei luni. La licitațiile respective participă 8 bănci din totalul celor 11. Cele 8 bănci comerciale intermediază servicii de procurare a VMS pentru persoane fizice, ele având statutul de dealeri primari. Licitațiile se desfășoară încă din anii ’90.

Pentru serviciile de intermediere, băncile comerciale percep un comision. Pentru a fi rentabilă tranzacționarea unor instrumente financiare ca VMS de către persoanele fizice, volumul instrumentelor procurate ar trebuie să fie cât mai mare, deoarece doar astfel este posibilă asigurarea unui profit după achitarea comisionului băncii comerciale care a intermediat tranzacția. De aceea, noua platformă va face VMS mult mai atractive persoanelor fizice.

Populația, în prezent, are investite 4,5% din totalul achizițiilor din totalul de 5 miliarde de lei împrumutate de la bănci.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.