Statul rupe în două Calea Ferată! Infrastructura rămâne publică, transportul devine societate comercială

Calea Ferată a Moldovei urmează să fie divizată în două companii distincte. Este vorba de infrastructură care va fi gestionată de stat și o nouă companie care se va ocupa transportul de pasageri și mărfuri, potrii Agenției Proprietății Publice.

Potrivit directorului general al APP, Roman Cojuhari, această măsură face parte dintr-un proces mai amplu de reformă a sectorului feroviar, în conformitate cu noul Cod feroviar adoptat în februarie 2022.

„Procesul de reformă feroviară din Moldova este ghidat de noul Cod feroviar. Acesta presupune separarea activităților de gestionare a infrastructurii de cele legate de operarea serviciilor de transport, fie ele de marfă sau pasageri”, a declarat Cojuhari.

Concret, proiectul prevede divizarea actualei întreprinderi de stat în două entități distincte: o entitate responsabilă exclusiv de gestionarea infrastructurii feroviare, care va rămâne în forma de întreprindere de stat și o nouă societate comercială cu capital integral de stat, care se va ocupa de operarea serviciilor de transport feroviar de pasageri și marfă, precum și de întreținerea propriului parc de locomotive și vagoane.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii sunt de crica 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.