Statul rupe în două Calea Ferată! Infrastructura rămâne publică, transportul devine societate comercială

Calea Ferată a Moldovei urmează să fie divizată în două companii distincte. Este vorba de infrastructură care va fi gestionată de stat și o nouă companie care se va ocupa transportul de pasageri și mărfuri, potrii Agenției Proprietății Publice.

Potrivit directorului general al APP, Roman Cojuhari, această măsură face parte dintr-un proces mai amplu de reformă a sectorului feroviar, în conformitate cu noul Cod feroviar adoptat în februarie 2022.

„Procesul de reformă feroviară din Moldova este ghidat de noul Cod feroviar. Acesta presupune separarea activităților de gestionare a infrastructurii de cele legate de operarea serviciilor de transport, fie ele de marfă sau pasageri”, a declarat Cojuhari.

Concret, proiectul prevede divizarea actualei întreprinderi de stat în două entități distincte: o entitate responsabilă exclusiv de gestionarea infrastructurii feroviare, care va rămâne în forma de întreprindere de stat și o nouă societate comercială cu capital integral de stat, care se va ocupa de operarea serviciilor de transport feroviar de pasageri și marfă, precum și de întreținerea propriului parc de locomotive și vagoane.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii sunt de crica 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.