Statul rupe în două Calea Ferată! Infrastructura rămâne publică, transportul devine societate comercială

Calea Ferată a Moldovei urmează să fie divizată în două companii distincte. Este vorba de infrastructură care va fi gestionată de stat și o nouă companie care se va ocupa transportul de pasageri și mărfuri, potrii Agenției Proprietății Publice.

Potrivit directorului general al APP, Roman Cojuhari, această măsură face parte dintr-un proces mai amplu de reformă a sectorului feroviar, în conformitate cu noul Cod feroviar adoptat în februarie 2022.

„Procesul de reformă feroviară din Moldova este ghidat de noul Cod feroviar. Acesta presupune separarea activităților de gestionare a infrastructurii de cele legate de operarea serviciilor de transport, fie ele de marfă sau pasageri”, a declarat Cojuhari.

Concret, proiectul prevede divizarea actualei întreprinderi de stat în două entități distincte: o entitate responsabilă exclusiv de gestionarea infrastructurii feroviare, care va rămâne în forma de întreprindere de stat și o nouă societate comercială cu capital integral de stat, care se va ocupa de operarea serviciilor de transport feroviar de pasageri și marfă, precum și de întreținerea propriului parc de locomotive și vagoane.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii sunt de crica 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.