Statul rupe în două Calea Ferată! Infrastructura rămâne publică, transportul devine societate comercială

Calea Ferată a Moldovei urmează să fie divizată în două companii distincte. Este vorba de infrastructură care va fi gestionată de stat și o nouă companie care se va ocupa transportul de pasageri și mărfuri, potrii Agenției Proprietății Publice.

Potrivit directorului general al APP, Roman Cojuhari, această măsură face parte dintr-un proces mai amplu de reformă a sectorului feroviar, în conformitate cu noul Cod feroviar adoptat în februarie 2022.

„Procesul de reformă feroviară din Moldova este ghidat de noul Cod feroviar. Acesta presupune separarea activităților de gestionare a infrastructurii de cele legate de operarea serviciilor de transport, fie ele de marfă sau pasageri”, a declarat Cojuhari.

Concret, proiectul prevede divizarea actualei întreprinderi de stat în două entități distincte: o entitate responsabilă exclusiv de gestionarea infrastructurii feroviare, care va rămâne în forma de întreprindere de stat și o nouă societate comercială cu capital integral de stat, care se va ocupa de operarea serviciilor de transport feroviar de pasageri și marfă, precum și de întreținerea propriului parc de locomotive și vagoane.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii sunt de crica 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va fi vizitată în acest an de aproximativ 290.000 de turiști străini, arată datele analizate de economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, sectorul turistic se află pe o traiectorie de creștere „sănătoasă și constantă”, iar structura vizitatorilor arată o schimbare profundă față de situația din anii ’90.

Din numărul total estimat, 90.000 de turiști ajung în Moldova prin agențiile de turism, în mod organizat, categorie pentru care există date exacte privind țara de proveniență, durata sejurului și tipul de program achiziționat. Restul de 200.000 de vizitatori vin individual — rezervă hoteluri, vizitează obiective și consumă servicii turistice pe cont propriu. Deși această categorie este mai greu de analizat, datele Biroului Național de Statistică privind turiștii organizați oferă o imagine foarte relevantă.

Potrivit cifrelor examinate de economist, 56% dintre turiștii străini sunt din România. „Îmi cer scuze fraților români că îi includ în categoria străini, dar așa funcționează metodologia”, notează Ioniță, subliniind că românii sunt cei mai apropiați vizitatori și cei mai interesați să vadă evoluția Moldovei.

Pe locul al doilea se află Italia, cu aproape 14% din totalul turiștilor organizați, urmată de Ucraina, care rămâne în top chiar și în condițiile războiului. Economistul precizează că datele se referă strict la turiști, nu la refugiați: „Chiar și în vremuri de război, o parte dintre ucraineni caută câteva zile de repaus, iar o parte aleg Moldova.”

Topul este completat de Germania, SUA, Turcia, Belgia, Franța, Polonia și Israel — majoritatea fiind state membre ale Uniunii Europene. „E bine. Noi vrem spre Europa, dar și Europa vine spre noi”, remarcă Ioniță.

Schimbarea față de perioada de după independență este radicală. Dacă în 1992–1993, 95% dintre vizitatorii străini proveneau din spațiul ex-sovietic, în special Rusia și Ucraina, astăzi, în top 10 a rămas doar Ucraina, aflată în război și în afara CSI.

Potrivit economistului, cu ritmul actual de creștere, Moldova ar putea depăși pragul de 500.000 de turiști anual în următorii ani, iar obiectivul strategic de 1 milion de vizitatori devine „perfect realist”.

„O țară care dezvoltă turismul își dezvoltă exporturile de servicii. Dacă nu putem exporta mai multe bunuri, putem exporta experiențe, povești și ospitalitate. Iar turismul moldovenesc crește exact în direcția bună”, concluzionează Ioniță.