Strategia lui Spînu își propune să scoată sărăcia din satele ruinate ale Moldovei. Sudul țării - cel mai subdezvoltat

În ședința de astăzi, Guvernul a aprobat Strategia Națională de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022 – 2028 care vizează implementarea proiectelor și programelor regionale. Finalitatea acestora se orientează spre crearea condițiilor necesare pentru asigurarea veniturilor, ocupării și asigurării condițiilor de trai a cetăţenilor, atragerea investițiilor și îmbunătățirea infrastructurii regionale.

În același timp, analiza tendințelor de evoluție socio-economică a regiunilor din afara mun. Chișinău scoate în evidență perpetuarea unor sesizabile discrepanțe inter-regionale de dezvoltare a țării. În mod specific, se evidențiază două regiuni cu performanțe peste media națională (Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia și Regiunea de Dezvoltare Centru) și alte 2 regiuni cu performanțe sub media națională (Regiunea de Dezvoltare Nord și Regiunea de Dezvoltare Sud):

Regiunea de Dezvoltare Centru (RD Centru) este puternic avantajată de proximitatea mun. Chișinău, înregistrând cele mai bune performanțe de dezvoltare în comparație cu toate celelalte regiuni. Pe parcursul ultimului deceniu, RD Centru a fost lider național după evoluția majorității indicatorilor de dezvoltare socio-economică.
Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia (RD UTAG) a reușit foarte eficient să valorifice avantajele oferite de statul special de autonomie și gradul mai avansat de descentralizare fiscală și administrativă. Având la începutul anilor 1990 un nivel de dezvoltare similar cu Regiunea de Dezvoltare Sud (RD Sud), RD UTAG a înregistrat o evoluție superioară pe întreaga durată a ultimelor decenii, transformându-se în una dintre cele mai dinamice regiuni din Republica Moldova.
RD Sud continuă să rămână cea mai subdezvoltată regiune din țară, caracterizată de cel mai jos nivel de urbanizare și industrializare. Totodată, regiunea este caracterizată de cel mai jos nivel al ratei de ocupare a populației și cel mai mic salariu mediu printre toate celelalte regiuni din țară.
Prosperitatea tradițională a Regiunii de Dezvoltare Nord (RD Nord) este în continuă descreștere, fiind puternic influențată atât de factorul demografic (regiunea îmbătrânește cel mai repede dintre toate regiunile), cât și de factorul geografic (regiunea este cea mai îndepărtată de mun. Chișinău).

Cum vor autoritățile să dezvolte localitățile Moldovei

Pentru reducerea discrepanțelor dintre regiuni, autoritățile își propun mai multe obiective. Este vorba de: creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională.

„O provocare majoră a finanțării obiectivelor de dezvoltare regională o constituie decalajul mare dintre resursele financiare mobilizate și necesitățile reale de dezvoltare regională. Astfel, deși resursele alocate din Bugetul de Stat și cele atrase de la donatori sunt în continuă creștere, acestea acoperă doar parțial necesitățile la nivel regional. Necitând la aceasta, chiar dacă alocațiile sunt planificate minuțios și bine direcționate, o bună parte din mijloacele alocate în FNDR nu sunt valorificate adecvat”, se spune în documentul aprobat de Guvern.

#regiuni #strategie #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Încasările la impozitul pe venit de la persoanele fizice care dau în locațiune bunuri imobile au crescut cu 27,2% în perioada ianuarie–decembrie 2025 și au ajuns la 95,3 milioane de lei, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024. Creșterea este pusă pe seama acțiunilor de conformare voluntară și a campaniilor de informare desfășurate de autorități, iar pe parcursul anului au fost identificate 1 901 persoane fizice care transmit în locațiune bunuri imobile.

În urma a 283 de controale fiscale efectuate la proprietari care dau locuințe în chirie, au fost calculate suplimentar la buget plăți de bază în sumă de 654,4 mii lei, majorări de întârziere de 64 mii lei și amenzi în valoare de 36 mii lei. Totodată, în 2025 au fost înregistrate 33 696 contracte de dare în locațiune a bunurilor imobile, cu 29,2% mai multe decât în perioada similară din 2024.

Datele arată o concentrare puternică a pieței de închiriere în municipiul Chișinău, care generează de departe cele mai mari sume la buget. În capitală au fost înregistrate 24 065 contracte, iar încasările au constituit peste 81 milioane de lei. La distanță mare urmează municipiul Bălți, cu 2 280 de contracte și încasări de 3,39 milioane de lei, raionul Cahul, cu 781 de contracte și 1,671 milioane de lei, și raionul Căușeni, unde au fost raportate 381 de contracte și peste 912 mii lei. Doar Chișinăul concentrează peste patru cincimi din totalul încasărilor din acest tip de impozit.

Potrivit Codului fiscal, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie sau folosință bunuri imobile achită un impozit de 7% din valoarea lunară a contractului. Contractul de locațiune trebuie înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat în termen de 7 zile de la semnare, iar impozitul se achită lunar, cel târziu la data de 25 a lunii în curs.

#incasări din chirie #chirie #Fisc