(STUDIU) 1 din 3 pacienți cu forme severe de Covid-19 dezvoltă o boală mintală

Un studiu publicat în Lancet Psychiatry arată că unul din trei oameni (34%) care au suferit de COVID-19 și care au trecut printr-o formă severă a bolii a dezvoltat după șase luni o afecțiune psihiatrică sau neurologică.

În acest studiu au fost implicați 236.379 de pacienți, în mare parte din SUA. Astfel, s-a constatat că 34% au prezentat tulburări alea sănătății mintale și neurologice în termen de șase luni după ce au fost testați pozitiv cu coronavirus. Cea mai frecventă este anxietatea, pe care 17% dintre oameni au dezvoltat-o.

Experții din sănătate atenționează sistemul de sănătate să fie pregătite să facă față pacienților afectați de aceste tulburări.

Diagnosticul neurologic, cum ar fi accidentul vascular cerebral și demența, au fost mai rare, dar nu mai puțin frecvente la cei care au fost grav bolnavi în timpul infecției cu COVID-19. Dintre cei care au fost internați la terapie intensivă, 7% au avut un accident vascular cerebral și aproape 2% au fost diagnosticați cu demență, scrie Wall Street.

De asemenea, studiul a constatat că aceste diagnostice au fost mai frecvente la pacienții cu COVID-19 decât la cei care au avut gripă sau infecții ale tractului respirator în aceeași perioadă de timp.

#boli mintale #COVID-19 #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.