(STUDIU) 1 din 3 pacienți cu forme severe de Covid-19 dezvoltă o boală mintală

Un studiu publicat în Lancet Psychiatry arată că unul din trei oameni (34%) care au suferit de COVID-19 și care au trecut printr-o formă severă a bolii a dezvoltat după șase luni o afecțiune psihiatrică sau neurologică.

În acest studiu au fost implicați 236.379 de pacienți, în mare parte din SUA. Astfel, s-a constatat că 34% au prezentat tulburări alea sănătății mintale și neurologice în termen de șase luni după ce au fost testați pozitiv cu coronavirus. Cea mai frecventă este anxietatea, pe care 17% dintre oameni au dezvoltat-o.

Experții din sănătate atenționează sistemul de sănătate să fie pregătite să facă față pacienților afectați de aceste tulburări.

Diagnosticul neurologic, cum ar fi accidentul vascular cerebral și demența, au fost mai rare, dar nu mai puțin frecvente la cei care au fost grav bolnavi în timpul infecției cu COVID-19. Dintre cei care au fost internați la terapie intensivă, 7% au avut un accident vascular cerebral și aproape 2% au fost diagnosticați cu demență, scrie Wall Street.

De asemenea, studiul a constatat că aceste diagnostice au fost mai frecvente la pacienții cu COVID-19 decât la cei care au avut gripă sau infecții ale tractului respirator în aceeași perioadă de timp.

#boli mintale #COVID-19 #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite cresc presiunea asupra Ungariei pentru a înceta importurile de petrol din Rusia, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a respins argumentul Budapestei potrivit căruia lipsa accesului la mare ar obliga țara să depindă în continuare de țițeiul rusesc. Oficialul american a declarat că Washingtonul este pregătit să ajute Ungaria să găsească surse alternative de aprovizionare.

„Prietenii noștri din Ungaria au multe de planificat, iar noi, ca buni aliați, îi vom ajuta să renunțe la petrolul și gazul rusesc”, a declarat Whitaker într-un interviu pentru Fox News.

Premierul Viktor Orbán a minimalizat constant importanța alternativelor, în special a conductei care trece prin Croația, invocând costuri mai mari și limitări de capacitate. Zagrebul, însă, a respins aceste afirmații, subliniind că infrastructura croată are capacitatea necesară pentru a aproviziona atât Ungaria, cât și Slovacia.

„Ungaria, spre deosebire de mulți dintre vecinii săi, nu a elaborat planuri și nu a făcut pași concreți pentru reducerea dependenței de petrolul rusesc. De aceea, vom continua să colaborăm cu Budapesta, dar și cu vecinii săi – Croația și alte state – pentru a-i ajuta să scape de această dependență”, a adăugat Whitaker.

Potrivit sursei, Washingtonul consideră că menținerea legăturilor energetice ale Ungariei cu Moscova subminează politica energetică comună a Uniunii Europene și sporește vulnerabilitatea regiunii în contextul războiului din Ucraina.