Sturza: Moldova are cea mai proastă situație a securității din Europa Centrală și de Est după Ucraina

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că ar dori ca Ucraina să se apropie de Uniunea Europeană, dar, deși a făcut această declarație, nu a vorbit șefa executivului european despre o dată anume.

Sunt niște declarații mai mult simbolice care nu au impact imediat, dar sunt foarte importante pentru starea de spirit a ucrainenilor. Fără a deschide parantezele, vreau să vă spun că pe noi ne așteaptă multe evenimente foarte importante în următoarele 24 de ore referitoare și la Republica Moldova în acest sens”, susține fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza.

Potrivit lui, Republica Moldova se află între bine și rău, între război și o alianță militară care scrâșnește din dinți, dar nu poate să facă nimic, pentru că altfel se începe al treilea război mondial.

Din toate țările din Europa Centrală și de Est, în cea mai proastă situație astăzi din punctul de vedere al securității, după Ucraina, este Republica Moldova. Și aici trebuie să avem curajul să facem niște pași foarte serioși pe intern și pe extern pentru a ne proteja independența și cetățenii”, a explicat Sturza.

În opinia omului de afaceri, problemele de securitate, dacă nu le-am rezolvat în 30 de ani, n-o să le rezolvăm în următoarele 30 de zile.

Sper din tot sufletul ca acest conflict sângeros să fie aplanat, Ucraina să supraviețuiască și noi să ne gândim foarte-foarte serios ce vrem noi de la viață, ce fel de țară vrem noi, cu cine suntem noi, cine ne va proteja în caz de un război, Doamne ferește”, a mai spus Ion Sturza într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

#Sturza #securitate #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.