Sturza: Moldova are cea mai proastă situație a securității din Europa Centrală și de Est după Ucraina

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că ar dori ca Ucraina să se apropie de Uniunea Europeană, dar, deși a făcut această declarație, nu a vorbit șefa executivului european despre o dată anume.

Sunt niște declarații mai mult simbolice care nu au impact imediat, dar sunt foarte importante pentru starea de spirit a ucrainenilor. Fără a deschide parantezele, vreau să vă spun că pe noi ne așteaptă multe evenimente foarte importante în următoarele 24 de ore referitoare și la Republica Moldova în acest sens”, susține fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza.

Potrivit lui, Republica Moldova se află între bine și rău, între război și o alianță militară care scrâșnește din dinți, dar nu poate să facă nimic, pentru că altfel se începe al treilea război mondial.

Din toate țările din Europa Centrală și de Est, în cea mai proastă situație astăzi din punctul de vedere al securității, după Ucraina, este Republica Moldova. Și aici trebuie să avem curajul să facem niște pași foarte serioși pe intern și pe extern pentru a ne proteja independența și cetățenii”, a explicat Sturza.

În opinia omului de afaceri, problemele de securitate, dacă nu le-am rezolvat în 30 de ani, n-o să le rezolvăm în următoarele 30 de zile.

Sper din tot sufletul ca acest conflict sângeros să fie aplanat, Ucraina să supraviețuiască și noi să ne gândim foarte-foarte serios ce vrem noi de la viață, ce fel de țară vrem noi, cu cine suntem noi, cine ne va proteja în caz de un război, Doamne ferește”, a mai spus Ion Sturza într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

#Sturza #securitate #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.