Sturza: Moldova are cea mai proastă situație a securității din Europa Centrală și de Est după Ucraina

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că ar dori ca Ucraina să se apropie de Uniunea Europeană, dar, deși a făcut această declarație, nu a vorbit șefa executivului european despre o dată anume.

Sunt niște declarații mai mult simbolice care nu au impact imediat, dar sunt foarte importante pentru starea de spirit a ucrainenilor. Fără a deschide parantezele, vreau să vă spun că pe noi ne așteaptă multe evenimente foarte importante în următoarele 24 de ore referitoare și la Republica Moldova în acest sens”, susține fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza.

Potrivit lui, Republica Moldova se află între bine și rău, între război și o alianță militară care scrâșnește din dinți, dar nu poate să facă nimic, pentru că altfel se începe al treilea război mondial.

Din toate țările din Europa Centrală și de Est, în cea mai proastă situație astăzi din punctul de vedere al securității, după Ucraina, este Republica Moldova. Și aici trebuie să avem curajul să facem niște pași foarte serioși pe intern și pe extern pentru a ne proteja independența și cetățenii”, a explicat Sturza.

În opinia omului de afaceri, problemele de securitate, dacă nu le-am rezolvat în 30 de ani, n-o să le rezolvăm în următoarele 30 de zile.

Sper din tot sufletul ca acest conflict sângeros să fie aplanat, Ucraina să supraviețuiască și noi să ne gândim foarte-foarte serios ce vrem noi de la viață, ce fel de țară vrem noi, cu cine suntem noi, cine ne va proteja în caz de un război, Doamne ferește”, a mai spus Ion Sturza într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

#Sturza #securitate #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.