Sturza: Moldova are cea mai proastă situație a securității din Europa Centrală și de Est după Ucraina

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că ar dori ca Ucraina să se apropie de Uniunea Europeană, dar, deși a făcut această declarație, nu a vorbit șefa executivului european despre o dată anume.

Sunt niște declarații mai mult simbolice care nu au impact imediat, dar sunt foarte importante pentru starea de spirit a ucrainenilor. Fără a deschide parantezele, vreau să vă spun că pe noi ne așteaptă multe evenimente foarte importante în următoarele 24 de ore referitoare și la Republica Moldova în acest sens”, susține fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza.

Potrivit lui, Republica Moldova se află între bine și rău, între război și o alianță militară care scrâșnește din dinți, dar nu poate să facă nimic, pentru că altfel se începe al treilea război mondial.

Din toate țările din Europa Centrală și de Est, în cea mai proastă situație astăzi din punctul de vedere al securității, după Ucraina, este Republica Moldova. Și aici trebuie să avem curajul să facem niște pași foarte serioși pe intern și pe extern pentru a ne proteja independența și cetățenii”, a explicat Sturza.

În opinia omului de afaceri, problemele de securitate, dacă nu le-am rezolvat în 30 de ani, n-o să le rezolvăm în următoarele 30 de zile.

Sper din tot sufletul ca acest conflict sângeros să fie aplanat, Ucraina să supraviețuiască și noi să ne gândim foarte-foarte serios ce vrem noi de la viață, ce fel de țară vrem noi, cu cine suntem noi, cine ne va proteja în caz de un război, Doamne ferește”, a mai spus Ion Sturza într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

#Sturza #securitate #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.