Sturza: Moldova are cea mai proastă situație a securității din Europa Centrală și de Est după Ucraina

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că ar dori ca Ucraina să se apropie de Uniunea Europeană, dar, deși a făcut această declarație, nu a vorbit șefa executivului european despre o dată anume.

Sunt niște declarații mai mult simbolice care nu au impact imediat, dar sunt foarte importante pentru starea de spirit a ucrainenilor. Fără a deschide parantezele, vreau să vă spun că pe noi ne așteaptă multe evenimente foarte importante în următoarele 24 de ore referitoare și la Republica Moldova în acest sens”, susține fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza.

Potrivit lui, Republica Moldova se află între bine și rău, între război și o alianță militară care scrâșnește din dinți, dar nu poate să facă nimic, pentru că altfel se începe al treilea război mondial.

Din toate țările din Europa Centrală și de Est, în cea mai proastă situație astăzi din punctul de vedere al securității, după Ucraina, este Republica Moldova. Și aici trebuie să avem curajul să facem niște pași foarte serioși pe intern și pe extern pentru a ne proteja independența și cetățenii”, a explicat Sturza.

În opinia omului de afaceri, problemele de securitate, dacă nu le-am rezolvat în 30 de ani, n-o să le rezolvăm în următoarele 30 de zile.

Sper din tot sufletul ca acest conflict sângeros să fie aplanat, Ucraina să supraviețuiască și noi să ne gândim foarte-foarte serios ce vrem noi de la viață, ce fel de țară vrem noi, cu cine suntem noi, cine ne va proteja în caz de un război, Doamne ferește”, a mai spus Ion Sturza într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

#Sturza #securitate #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.