SUA pregătesc sancțiuni mai aspre împotriva petrolului rusesc pentru a „neutraliza” mașinăria militară a Kremlinului

Autoritățile americane intenționează să înăsprească în curând restricțiile asupra petrolului rusesc, vizând „flota umbră” utilizată pentru transportul acestuia și reducerea volumelor de export pe piața mondială, a declarat Dalip Singh, adjunctul consilierului președintelui SUA pentru securitate națională.

Potrivit acestuia, aceste măsuri vor contribui la privarea de finanțare a mașinăriei militare rusești. „Pe termen scurt, între șase luni și trei ani, dacă ne propunem să reducem veniturile Rusiei din vânzarea de petrol, acest lucru va fi realizat prin intermediul sancțiunilor și altor instrumente care vor viza hidrocarburile lor”, a declarat Singh în cadrul unei conferințe organizate de Carnegie Endowment for International Peace.

De asemenea, oficialul a subliniat că există și alte direcții care trebuie abordate pentru a diminua capacitățile militare ale Rusiei. „Neutralizarea mașinăriei militare rusești depinde de schimbarea intereselor țărilor terțe care produc componente ce ajung, în final, pe câmpul de luptă în favoarea Rusiei, sau de livrările de tranzit ale acestor mărfuri”, a adăugat Singh.

Printre țările care ajută Rusia să obțină componente pentru echipamente militare, Singh a menționat China, India, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Totodată, el a subliniat că China este „cel mai mare încălcător” al regimului de sancțiuni impus de SUA.

Țările G7 au introdus un plafon de preț pentru petrolul rusesc la 60 de dolari pe baril și un plafon de 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere. Restricțiile impun ca firmele din țările G7 să nu poată oferi servicii de transport pentru produsele vândute la un preț mai mare decât acest plafon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.

#batrini #pensionari #populație