SUA se retrag din OMS! Ce impact va avea asupra sănătății publice în Republica Moldova?

Pe 20 ianuarie 2025, Donald Trump a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte al Statelor Unite și a semnat un decret executiv prin care a ordonat retragerea SUA din Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Acest anunț a stârnit controverse, mai ales având în vedere impactul pe care l-ar putea avea asupra țărilor mai vulnerabile, inclusiv asupra Republicii Moldova. În același timp, aceasta a fost o reacție față de ceea ce Trump a numit „gestionarea defectuoasă a pandemiei de COVID-19” și alte crize globale, acuzând și presiunea financiară disproporționată asupra SUA.

Deși Statele Unite au decis să se retragă din OMS, contribuțiile voluntare ale acestora continuă să domine bugetul organizației (958 milioane de dolari). Pentru bugetul de doi ani care se încheie în 2025, se estimează că SUA va fi cel mai mare contributor unic al OMS, de departe. Se așteaptă să doneze 958 de milioane de dolari, sau aproape 15%, din bugetul de aproximativ 6,5 miliarde de dolari al agenției.

Aproape 70% din bugetul OMS provine din donații, iar cea mai mare parte a contribuției SUA ajunge direct la proiectele ce vizează sănătatea globală, inclusiv programele care au impact direct statele din regiune, precum Republica Moldova.

Pentru Republica Moldova, care beneficiază de finanțare din partea OMS pentru diverse proiecte de sănătate publică și vaccinare, retragerea unui mare donator precum SUA ar putea însemna o reducere a resurselor financiare destinate pentru proiectele de sănătate, în special în contextul crizelor sanitare recente.

La nivel global, contribuțiile financiare ale SUA ajută la derularea unor inițiative care influențează țări ca Moldova. În special, programele de vaccinare și sprijin pentru sistemele de sănătate naționale sunt esențiale pentru țările în dezvoltare. OMS, susținută de donațiile internaționale, a jucat un rol crucial în vaccinarea împotriva COVID-19 în țările din estul Europei, inclusiv în Republica Moldova, unde infrastructura sanitară este adesea sub presiune.

În plus, OMS lucrează în colaborare cu organizații regionale și guvernele naționale pentru a sprijini răspunsurile la crizele sanitare. Moldova, ca parte a acestui sistem internațional de sănătate, a beneficiat de acest sprijin, iar orice schimbare semnificativă în modul de finanțare a OMS ar putea reduce resursele disponibile pentru țara noastră.

Totodată, în contextul unui sistem global de sănătate din ce în ce mai fragmentat, Marea Britanie cu o contribuție de 215 milioane de dolari și Italia cu o contribuție de 100 de milioane de dolari iau în considerare acțiuni similare de retragere sau reformare a OMS. În Marea Britanie, grupul „Action on World Health” (AWH), condus de Nigel Farage, susține o reformă radicală a OMS, care ar trebui să se concentreze pe furnizarea de informații și îndrumări, nu pe impunerea unor politici care afectează suveranitatea națională. Astfel de voci se fac auzite și în Moldova, unde există îngrijorări cu privire la eficiența și independența OMS în fața presiunilor politice externe.

Republica Moldova, care depinde în mare măsură de sprijinul internațional pentru sănătate, ar putea simți impactul negativ al unei posibile scăderi a contribuțiilor financiare. Acest lucru ar putea însemna o scădere a ajutoarelor financiare destinate programelor de vaccinare, infrastructurii sanitare sau altor inițiative care vizează îmbunătățirea sănătății publice. Pe termen lung, o reorganizare majoră a OMS ar putea crea incertitudine privind direcțiile de finanțare și prioritățile sanitare globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OMS #sanatate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.