SUA se retrag din OMS! Ce impact va avea asupra sănătății publice în Republica Moldova?

Pe 20 ianuarie 2025, Donald Trump a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte al Statelor Unite și a semnat un decret executiv prin care a ordonat retragerea SUA din Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Acest anunț a stârnit controverse, mai ales având în vedere impactul pe care l-ar putea avea asupra țărilor mai vulnerabile, inclusiv asupra Republicii Moldova. În același timp, aceasta a fost o reacție față de ceea ce Trump a numit „gestionarea defectuoasă a pandemiei de COVID-19” și alte crize globale, acuzând și presiunea financiară disproporționată asupra SUA.

Deși Statele Unite au decis să se retragă din OMS, contribuțiile voluntare ale acestora continuă să domine bugetul organizației (958 milioane de dolari). Pentru bugetul de doi ani care se încheie în 2025, se estimează că SUA va fi cel mai mare contributor unic al OMS, de departe. Se așteaptă să doneze 958 de milioane de dolari, sau aproape 15%, din bugetul de aproximativ 6,5 miliarde de dolari al agenției.

Aproape 70% din bugetul OMS provine din donații, iar cea mai mare parte a contribuției SUA ajunge direct la proiectele ce vizează sănătatea globală, inclusiv programele care au impact direct statele din regiune, precum Republica Moldova.

Pentru Republica Moldova, care beneficiază de finanțare din partea OMS pentru diverse proiecte de sănătate publică și vaccinare, retragerea unui mare donator precum SUA ar putea însemna o reducere a resurselor financiare destinate pentru proiectele de sănătate, în special în contextul crizelor sanitare recente.

La nivel global, contribuțiile financiare ale SUA ajută la derularea unor inițiative care influențează țări ca Moldova. În special, programele de vaccinare și sprijin pentru sistemele de sănătate naționale sunt esențiale pentru țările în dezvoltare. OMS, susținută de donațiile internaționale, a jucat un rol crucial în vaccinarea împotriva COVID-19 în țările din estul Europei, inclusiv în Republica Moldova, unde infrastructura sanitară este adesea sub presiune.

În plus, OMS lucrează în colaborare cu organizații regionale și guvernele naționale pentru a sprijini răspunsurile la crizele sanitare. Moldova, ca parte a acestui sistem internațional de sănătate, a beneficiat de acest sprijin, iar orice schimbare semnificativă în modul de finanțare a OMS ar putea reduce resursele disponibile pentru țara noastră.

Totodată, în contextul unui sistem global de sănătate din ce în ce mai fragmentat, Marea Britanie cu o contribuție de 215 milioane de dolari și Italia cu o contribuție de 100 de milioane de dolari iau în considerare acțiuni similare de retragere sau reformare a OMS. În Marea Britanie, grupul „Action on World Health” (AWH), condus de Nigel Farage, susține o reformă radicală a OMS, care ar trebui să se concentreze pe furnizarea de informații și îndrumări, nu pe impunerea unor politici care afectează suveranitatea națională. Astfel de voci se fac auzite și în Moldova, unde există îngrijorări cu privire la eficiența și independența OMS în fața presiunilor politice externe.

Republica Moldova, care depinde în mare măsură de sprijinul internațional pentru sănătate, ar putea simți impactul negativ al unei posibile scăderi a contribuțiilor financiare. Acest lucru ar putea însemna o scădere a ajutoarelor financiare destinate programelor de vaccinare, infrastructurii sanitare sau altor inițiative care vizează îmbunătățirea sănătății publice. Pe termen lung, o reorganizare majoră a OMS ar putea crea incertitudine privind direcțiile de finanțare și prioritățile sanitare globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OMS #sanatate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții