SUA se retrag din OMS! Ce impact va avea asupra sănătății publice în Republica Moldova?

Pe 20 ianuarie 2025, Donald Trump a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte al Statelor Unite și a semnat un decret executiv prin care a ordonat retragerea SUA din Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Acest anunț a stârnit controverse, mai ales având în vedere impactul pe care l-ar putea avea asupra țărilor mai vulnerabile, inclusiv asupra Republicii Moldova. În același timp, aceasta a fost o reacție față de ceea ce Trump a numit „gestionarea defectuoasă a pandemiei de COVID-19” și alte crize globale, acuzând și presiunea financiară disproporționată asupra SUA.

Deși Statele Unite au decis să se retragă din OMS, contribuțiile voluntare ale acestora continuă să domine bugetul organizației (958 milioane de dolari). Pentru bugetul de doi ani care se încheie în 2025, se estimează că SUA va fi cel mai mare contributor unic al OMS, de departe. Se așteaptă să doneze 958 de milioane de dolari, sau aproape 15%, din bugetul de aproximativ 6,5 miliarde de dolari al agenției.

Aproape 70% din bugetul OMS provine din donații, iar cea mai mare parte a contribuției SUA ajunge direct la proiectele ce vizează sănătatea globală, inclusiv programele care au impact direct statele din regiune, precum Republica Moldova.

Pentru Republica Moldova, care beneficiază de finanțare din partea OMS pentru diverse proiecte de sănătate publică și vaccinare, retragerea unui mare donator precum SUA ar putea însemna o reducere a resurselor financiare destinate pentru proiectele de sănătate, în special în contextul crizelor sanitare recente.

La nivel global, contribuțiile financiare ale SUA ajută la derularea unor inițiative care influențează țări ca Moldova. În special, programele de vaccinare și sprijin pentru sistemele de sănătate naționale sunt esențiale pentru țările în dezvoltare. OMS, susținută de donațiile internaționale, a jucat un rol crucial în vaccinarea împotriva COVID-19 în țările din estul Europei, inclusiv în Republica Moldova, unde infrastructura sanitară este adesea sub presiune.

În plus, OMS lucrează în colaborare cu organizații regionale și guvernele naționale pentru a sprijini răspunsurile la crizele sanitare. Moldova, ca parte a acestui sistem internațional de sănătate, a beneficiat de acest sprijin, iar orice schimbare semnificativă în modul de finanțare a OMS ar putea reduce resursele disponibile pentru țara noastră.

Totodată, în contextul unui sistem global de sănătate din ce în ce mai fragmentat, Marea Britanie cu o contribuție de 215 milioane de dolari și Italia cu o contribuție de 100 de milioane de dolari iau în considerare acțiuni similare de retragere sau reformare a OMS. În Marea Britanie, grupul „Action on World Health” (AWH), condus de Nigel Farage, susține o reformă radicală a OMS, care ar trebui să se concentreze pe furnizarea de informații și îndrumări, nu pe impunerea unor politici care afectează suveranitatea națională. Astfel de voci se fac auzite și în Moldova, unde există îngrijorări cu privire la eficiența și independența OMS în fața presiunilor politice externe.

Republica Moldova, care depinde în mare măsură de sprijinul internațional pentru sănătate, ar putea simți impactul negativ al unei posibile scăderi a contribuțiilor financiare. Acest lucru ar putea însemna o scădere a ajutoarelor financiare destinate programelor de vaccinare, infrastructurii sanitare sau altor inițiative care vizează îmbunătățirea sănătății publice. Pe termen lung, o reorganizare majoră a OMS ar putea crea incertitudine privind direcțiile de finanțare și prioritățile sanitare globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OMS #sanatate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața americană a motorinei a intrat într-o zonă fără precedent, după ce marja de rafinare a motorinei a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul perturbărilor globale de aprovizionare provocate de conflictele din Iran și Ucraina. Situația riscă să lovească agricultura, transporturile și, ulterior, o mare parte a economiei mondiale, scrie Reuters.

Indicatorul american de rentabilitate a rafinării motorinei, cunoscut drept „crack spread”, a atins un maxim istoric de 102,20 dolari pe baril. Diferența dintre prețul motorinei din SUA și contractele futures pentru petrolul WTI se situa ulterior la 99,82 dolari pe baril, cu 2,4% peste nivelul din 17 august.

În cinci dintre ultimele șase ședințe de tranzacționare au fost atinse noi maxime intraday, semn al îngrijorărilor tot mai mari privind disponibilitatea combustibilului. Noile atacuri asupra rafinăriilor din Orientul Mijlociu au amplificat problemele deja existente pe piața mondială.

Potrivit raportului lunar al Agenției Internaționale pentru Energie, rafinăriile din întreaga lume au procesat în iulie, în medie, 80,9 milioane de barili de țiței pe zi, cu aproximativ 5 milioane de barili pe zi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Primele efecte ale exploziei prețurilor la motorină ar urma să fie resimțite de agricultori, într-o perioadă în care combustibilul este esențial pentru tractoare, combine și alte utilaje folosite la recoltarea din emisfera nordică și la însămânțările din emisfera sudică. În timp, scumpirea motorinei riscă să se propage în aproape toate sectoarele economiei, de la transportul greu și industrie până la producerea energiei electrice în unele regiuni.

Presiunea este amplificată de nivelul foarte scăzut al rezervelor americane. Potrivit datelor Energy Information Administration, la 7 august stocurile de motorină și păcură ale SUA se ridicau la doar 107,1 milioane de barili, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului din 1996 încoace.

Rafinăriile americane și-au majorat producția de motorină pentru a profita de marjele record, însă stocurile continuă să scadă din cauza cererii puternice pentru export. Potrivit lui Șohruh Zuhritdinov, directorul general al companiei de trading petrolier NitrolOil, faptul că diferența de preț depășește 100 de dolari chiar și în condițiile unei producții americane mai mari arată că problema nu mai ține doar de stimularea rafinării, ci de capacitatea rafinăriilor și de refacerea stocurilor la nivel mondial.

Situația este complicată și de problemele de aprovizionare din alte regiuni-cheie. Exporturile din Orientul Mijlociu au fost puternic afectate de perturbările transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Rusia a suspendat vânzările internaționale până în ianuarie, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Un nou factor de risc îl reprezintă politica Statelor Unite față de exporturile iraniene de petrol. Washingtonul amenință cu sancțiuni împotriva Chinei pentru achizițiile de țiței iranian, măsură care ar putea reduce și mai mult cantitățile de combustibil disponibile pe piața mondială.

Scott Shelton, specialist în energie la TP ICAP, avertizează că presiunile americane asupra Iranului și Chinei ar putea agrava criza motorinei, dacă rafinăriile chineze vor avea dificultăți în menținerea actualelor volume de procesare. Datele publicate pe 17 august arată că volumul de țiței procesat de rafinăriile chineze a scăzut în iulie cu aproape 16% față de aceeași lună a anului trecut.

În aceste condiții, tensiunile de pe piața motorinei depășesc granițele Statelor Unite. Rusia și Orientul Mijlociu sunt furnizori importanți pentru piața mondială, iar reducerea exporturilor, stocurile americane extrem de scăzute și diminuarea activității rafinăriilor chineze creează simultan presiuni asupra ofertei globale.

#pret #motorina #SUA