SUA se retrag din OMS! Ce impact va avea asupra sănătății publice în Republica Moldova?

Pe 20 ianuarie 2025, Donald Trump a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte al Statelor Unite și a semnat un decret executiv prin care a ordonat retragerea SUA din Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Acest anunț a stârnit controverse, mai ales având în vedere impactul pe care l-ar putea avea asupra țărilor mai vulnerabile, inclusiv asupra Republicii Moldova. În același timp, aceasta a fost o reacție față de ceea ce Trump a numit „gestionarea defectuoasă a pandemiei de COVID-19” și alte crize globale, acuzând și presiunea financiară disproporționată asupra SUA.

Deși Statele Unite au decis să se retragă din OMS, contribuțiile voluntare ale acestora continuă să domine bugetul organizației (958 milioane de dolari). Pentru bugetul de doi ani care se încheie în 2025, se estimează că SUA va fi cel mai mare contributor unic al OMS, de departe. Se așteaptă să doneze 958 de milioane de dolari, sau aproape 15%, din bugetul de aproximativ 6,5 miliarde de dolari al agenției.

Aproape 70% din bugetul OMS provine din donații, iar cea mai mare parte a contribuției SUA ajunge direct la proiectele ce vizează sănătatea globală, inclusiv programele care au impact direct statele din regiune, precum Republica Moldova.

Pentru Republica Moldova, care beneficiază de finanțare din partea OMS pentru diverse proiecte de sănătate publică și vaccinare, retragerea unui mare donator precum SUA ar putea însemna o reducere a resurselor financiare destinate pentru proiectele de sănătate, în special în contextul crizelor sanitare recente.

La nivel global, contribuțiile financiare ale SUA ajută la derularea unor inițiative care influențează țări ca Moldova. În special, programele de vaccinare și sprijin pentru sistemele de sănătate naționale sunt esențiale pentru țările în dezvoltare. OMS, susținută de donațiile internaționale, a jucat un rol crucial în vaccinarea împotriva COVID-19 în țările din estul Europei, inclusiv în Republica Moldova, unde infrastructura sanitară este adesea sub presiune.

În plus, OMS lucrează în colaborare cu organizații regionale și guvernele naționale pentru a sprijini răspunsurile la crizele sanitare. Moldova, ca parte a acestui sistem internațional de sănătate, a beneficiat de acest sprijin, iar orice schimbare semnificativă în modul de finanțare a OMS ar putea reduce resursele disponibile pentru țara noastră.

Totodată, în contextul unui sistem global de sănătate din ce în ce mai fragmentat, Marea Britanie cu o contribuție de 215 milioane de dolari și Italia cu o contribuție de 100 de milioane de dolari iau în considerare acțiuni similare de retragere sau reformare a OMS. În Marea Britanie, grupul „Action on World Health” (AWH), condus de Nigel Farage, susține o reformă radicală a OMS, care ar trebui să se concentreze pe furnizarea de informații și îndrumări, nu pe impunerea unor politici care afectează suveranitatea națională. Astfel de voci se fac auzite și în Moldova, unde există îngrijorări cu privire la eficiența și independența OMS în fața presiunilor politice externe.

Republica Moldova, care depinde în mare măsură de sprijinul internațional pentru sănătate, ar putea simți impactul negativ al unei posibile scăderi a contribuțiilor financiare. Acest lucru ar putea însemna o scădere a ajutoarelor financiare destinate programelor de vaccinare, infrastructurii sanitare sau altor inițiative care vizează îmbunătățirea sănătății publice. Pe termen lung, o reorganizare majoră a OMS ar putea crea incertitudine privind direcțiile de finanțare și prioritățile sanitare globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OMS #sanatate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a declarat într-un podcast pentru Europa Liberă că Uniunea Europeană nu va sprijini menținerea status quo-ului în Transnistria, subliniind că nu va finanța continuarea iluziei de statalitate menținută de gazul gratuit oferit regiunii. Parlicov a explicat că Rusia joacă un rol major în regiunea stângă a Nistrului, având control nu doar asupra infrastructurii energetice, dar și asupra forțelor de ordine și ale structurilor militare, care s-au susținut financiar prin livrările de gaz.

„Miliția și forțele armate din Transnistria, inclusiv MGB, au fost susținute financiar de acest gaz gratuit, iar fără el, întregul sistem riscă să se prăbușească”, a spus Parlicov. Acesta a subliniat că, dacă se elimină această resursă energetică, structurile de putere din regiune se vor prăbuși, iar iluzia de statalitate a Transnistriei va dispărea.

În continuare, fostul ministru a accentuat că Chișinăul dispune acum de un mecanism de negociere mult mai puternic decât în trecut, având sprijinul Uniunii Europene pentru a rezolva criza energetică și a transforma acest sprijin în oportunități de reinserție și reintegrare a regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova.

„Depinde acum de noi cum vom folosi aceste resurse și cum vom construi un plan de reintegrare. Chișinăul are mult mai multă putere de negociere acum decât a avut în trecut și are sprijinul internațional pentru a găsi soluții”, a conchis Parlicov.

UE s-a angajat să ofere un ajutor de 60 de milioane de euro ar acoperi aproximativ 70% din consumul social al malului stâng, nivel înregistrat înainte de criză. Fondurile vor fi oferite cu condiția aprobării de către Guvernul Republicii Moldova a unui plan de actualizare a tarifelor la energie. Companiile mari, care exportă produse, vor trebui să plătească energia la prețuri de piață, iar giganții industriali vor fi excluși din pachetul de sprijin. În plus, vor fi necesare acțiuni concrete pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În primele 5 zile de când Energocom asigură cu gaze și consumatorii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, au fost cumpărare și livrate în raioanele de est peste 11 milioane de metri cubi de gaze, conform solicitărilor Tiraspoltransgaz.