SUA se retrag din OMS! Ce impact va avea asupra sănătății publice în Republica Moldova?

Pe 20 ianuarie 2025, Donald Trump a depus jurământul pentru al doilea mandat de președinte al Statelor Unite și a semnat un decret executiv prin care a ordonat retragerea SUA din Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Acest anunț a stârnit controverse, mai ales având în vedere impactul pe care l-ar putea avea asupra țărilor mai vulnerabile, inclusiv asupra Republicii Moldova. În același timp, aceasta a fost o reacție față de ceea ce Trump a numit „gestionarea defectuoasă a pandemiei de COVID-19” și alte crize globale, acuzând și presiunea financiară disproporționată asupra SUA.

Deși Statele Unite au decis să se retragă din OMS, contribuțiile voluntare ale acestora continuă să domine bugetul organizației (958 milioane de dolari). Pentru bugetul de doi ani care se încheie în 2025, se estimează că SUA va fi cel mai mare contributor unic al OMS, de departe. Se așteaptă să doneze 958 de milioane de dolari, sau aproape 15%, din bugetul de aproximativ 6,5 miliarde de dolari al agenției.

Aproape 70% din bugetul OMS provine din donații, iar cea mai mare parte a contribuției SUA ajunge direct la proiectele ce vizează sănătatea globală, inclusiv programele care au impact direct statele din regiune, precum Republica Moldova.

Pentru Republica Moldova, care beneficiază de finanțare din partea OMS pentru diverse proiecte de sănătate publică și vaccinare, retragerea unui mare donator precum SUA ar putea însemna o reducere a resurselor financiare destinate pentru proiectele de sănătate, în special în contextul crizelor sanitare recente.

La nivel global, contribuțiile financiare ale SUA ajută la derularea unor inițiative care influențează țări ca Moldova. În special, programele de vaccinare și sprijin pentru sistemele de sănătate naționale sunt esențiale pentru țările în dezvoltare. OMS, susținută de donațiile internaționale, a jucat un rol crucial în vaccinarea împotriva COVID-19 în țările din estul Europei, inclusiv în Republica Moldova, unde infrastructura sanitară este adesea sub presiune.

În plus, OMS lucrează în colaborare cu organizații regionale și guvernele naționale pentru a sprijini răspunsurile la crizele sanitare. Moldova, ca parte a acestui sistem internațional de sănătate, a beneficiat de acest sprijin, iar orice schimbare semnificativă în modul de finanțare a OMS ar putea reduce resursele disponibile pentru țara noastră.

Totodată, în contextul unui sistem global de sănătate din ce în ce mai fragmentat, Marea Britanie cu o contribuție de 215 milioane de dolari și Italia cu o contribuție de 100 de milioane de dolari iau în considerare acțiuni similare de retragere sau reformare a OMS. În Marea Britanie, grupul „Action on World Health” (AWH), condus de Nigel Farage, susține o reformă radicală a OMS, care ar trebui să se concentreze pe furnizarea de informații și îndrumări, nu pe impunerea unor politici care afectează suveranitatea națională. Astfel de voci se fac auzite și în Moldova, unde există îngrijorări cu privire la eficiența și independența OMS în fața presiunilor politice externe.

Republica Moldova, care depinde în mare măsură de sprijinul internațional pentru sănătate, ar putea simți impactul negativ al unei posibile scăderi a contribuțiilor financiare. Acest lucru ar putea însemna o scădere a ajutoarelor financiare destinate programelor de vaccinare, infrastructurii sanitare sau altor inițiative care vizează îmbunătățirea sănătății publice. Pe termen lung, o reorganizare majoră a OMS ar putea crea incertitudine privind direcțiile de finanțare și prioritățile sanitare globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OMS #sanatate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.