SUA și țările G7 pregătesc lovitura de grație pentru Putin: Cea mai devastatoare izbitură pentru Rusia

După începutul invaziei lui Putin în Ucraina din 24 februarie 2022, Statele Unite și țările occidentale au impus mai multe sancțiuni care să lovească economia Rusiei, diminuându-i capacitatea de luptă a armatei.

Acum, SUA și celelalte state din grupul G7 pregătesc lovitura de grație pentru Moscova, interzicerea aproape totală a exporturilor către Rusia.

Discuțiile sunt în faza preliminară, iar finalizarea unui acord ar putea avea loc la summitul Grupului G7 din Japonia, ce se va desfășura în luna mai 2023, potrivit Bloomberg.

Unii dintre aliații cheie ai Ucrainei, inclusiv SUA, se gândesc să se apropie de interzicerea totală a majorității exporturilor către Rusia, o potențială înăsprire semnificativă a presiunii economice asupra președintelui Vladimir Putin în legătură cu războiul său.

Abordarea discutată de către trimișii diplomatici ar schimba regimul de sancțiuni existent, toate exporturile fiind interzise dacă nu sunt scutite. Dacă liderii G-7 susțin mișcarea la summit, atunci ar trebui convenit exact ceea ce ar fi exclus, medicamentele și produsele agricole – inclusiv alimentele – foarte probabil să rămână scutite.

Dar există obstacole potențial serioase în calea implementării. Pentru a intra în vigoare în UE, noile criterii ar trebui să fie adoptate de toți membrii, ceea ce ar declanșa o dezbatere dificilă, având în vedere probabila reacție a companiilor care încă exportă mărfuri în Rusia, alături de riscul de represalii din partea Moscovei.

Dacă se impune un embargo aproape total asupra exporturilor, o mare parte din fluxurile comerciale rămase din aceste țări cu Rusia s-ar evapora. Un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA a refuzat să comenteze perspectiva unei astfel de mișcări.

Până acum, sancțiunile au redus aproape la jumătate valoarea exporturilor UE și G-7 către Rusia, cu limite pentru orice, de la produse electronice la articole de lux. Asta mai lasă bunuri în valoare de 66 de miliarde de dolari din Europa, SUA, Canada și Japonia, spre Moscova potrivit Trade Data Monitor, cu sediul la Geneva.

Membrii G-7 sunt îngrijorați de faptul că este un beneficiu prea mare pentru economia lui Putin în timpul războiului, mai ales că Moscova găsește modalități de a evita sancțiunile pentru a aduce bunuri prin țări terțe. G-7 și UE au impus mai multe runde de sancțiuni, dintre care unele includ o perioadă de grație înainte de a intra în vigoare.

Rusia a răspuns sancțiunilor impunând interdicții proprii de export și tăind periodic aprovizionarea cu energie către Europa. UE ar fi deosebit de vulnerabilă la restricțiile asupra mărfurilor precum cuprul. Și o interdicție aproape totală a exporturilor către Rusia ar putea conduce Moscova și mai aproape de China, deoarece caută alternative la bunurile sancționate.

Germania, Italia și Polonia rămân primii trei exportatori europeni de bunuri către Rusia în 2022, arată datele Trade Data Monitor. În cadrul G-7, produsele non-medicine și non-agricole care ar putea fi cel mai afectate includ mașini, ciocolată, bere, încălțăminte, flori și machiaj. Exporturile din Germania spre Rusia au depășit 13 miliarde de dolari, pe când cele din România ar fi printre cele mai mici din UE către Moscova: 1 miliard de dolari.

Chiar și cu restricțiile existente, Rusia a reușit să importe unele componente americane și europene sancționate prin țări terțe. La începutul acestei luni, SUA au sancționat zeci de entități din 20 de țări pe care le-a acuzat că ajută Moscova să evite sancțiunile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #occident #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.