SUA taie finanțarea pentru „diversitate și media”: Moldova, pe lista neagră a Washingtonului

Departamentul de Stat al Statelor Unite a anulat 139 de granturi destinate unor proiecte externe în domeniul mass-media, diversității, egalității și incluziunii (DEI), cu o valoare totală de 214 milioane de dolari, relatează marți, 15 aprilie, publicația conservatoare The Washington Free Beacon.

Decizia a fost aprobată de secretarul de stat american Marco Rubio, urmând a fi pusă în aplicare începând cu aceeași zi, 15 aprilie, transmite Deutsche Welle.

Printre țările afectate se numără Republica Moldova, Belarus, Armenia, Uzbekistan și Regatul Unit al Marii Britanii. Astfel, SUA încetează finanțarea unor inițiative precum promovarea „diversității în media” în Marea Britanie, „participării civice” în Uzbekistan, „rezilienței redacțiilor de știri” în Moldova, „combaterea dezinformării” în Belarus sau „sustenabilitatea ecologică” în Armenia.

Potrivit sursei citate, o primă revizuire a programelor de asistență externă a fost efectuată de Departamentul de Stat la sfârșitul lunii februarie. Ulterior, Department of Government Efficiency (DOGE) – condus de Elon Musk – a realizat o analiză suplimentară, în urma căreia lista programelor vizate de blocare a fost extinsă.

Majoritatea proiectelor anulate erau finanțate prin intermediul Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL) din cadrul Departamentului de Stat.

„Aceste programe se concentrează pe inițiative risipitoare în domeniul DEI, finanțând organizații neguvernamentale ale căror activități nu se aliniază cu prioritățile actualei administrații și risipesc banii contribuabililor”, se arată într-o notă internă a Departamentului, citată de The Washington Free Beacon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Granturi #Moldova #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.