SUA taie finanțarea pentru „diversitate și media”: Moldova, pe lista neagră a Washingtonului

Departamentul de Stat al Statelor Unite a anulat 139 de granturi destinate unor proiecte externe în domeniul mass-media, diversității, egalității și incluziunii (DEI), cu o valoare totală de 214 milioane de dolari, relatează marți, 15 aprilie, publicația conservatoare The Washington Free Beacon.

Decizia a fost aprobată de secretarul de stat american Marco Rubio, urmând a fi pusă în aplicare începând cu aceeași zi, 15 aprilie, transmite Deutsche Welle.

Printre țările afectate se numără Republica Moldova, Belarus, Armenia, Uzbekistan și Regatul Unit al Marii Britanii. Astfel, SUA încetează finanțarea unor inițiative precum promovarea „diversității în media” în Marea Britanie, „participării civice” în Uzbekistan, „rezilienței redacțiilor de știri” în Moldova, „combaterea dezinformării” în Belarus sau „sustenabilitatea ecologică” în Armenia.

Potrivit sursei citate, o primă revizuire a programelor de asistență externă a fost efectuată de Departamentul de Stat la sfârșitul lunii februarie. Ulterior, Department of Government Efficiency (DOGE) – condus de Elon Musk – a realizat o analiză suplimentară, în urma căreia lista programelor vizate de blocare a fost extinsă.

Majoritatea proiectelor anulate erau finanțate prin intermediul Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL) din cadrul Departamentului de Stat.

„Aceste programe se concentrează pe inițiative risipitoare în domeniul DEI, finanțând organizații neguvernamentale ale căror activități nu se aliniază cu prioritățile actualei administrații și risipesc banii contribuabililor”, se arată într-o notă internă a Departamentului, citată de The Washington Free Beacon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Granturi #Moldova #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.