SUA taie finanțarea pentru „diversitate și media”: Moldova, pe lista neagră a Washingtonului

Departamentul de Stat al Statelor Unite a anulat 139 de granturi destinate unor proiecte externe în domeniul mass-media, diversității, egalității și incluziunii (DEI), cu o valoare totală de 214 milioane de dolari, relatează marți, 15 aprilie, publicația conservatoare The Washington Free Beacon.

Decizia a fost aprobată de secretarul de stat american Marco Rubio, urmând a fi pusă în aplicare începând cu aceeași zi, 15 aprilie, transmite Deutsche Welle.

Printre țările afectate se numără Republica Moldova, Belarus, Armenia, Uzbekistan și Regatul Unit al Marii Britanii. Astfel, SUA încetează finanțarea unor inițiative precum promovarea „diversității în media” în Marea Britanie, „participării civice” în Uzbekistan, „rezilienței redacțiilor de știri” în Moldova, „combaterea dezinformării” în Belarus sau „sustenabilitatea ecologică” în Armenia.

Potrivit sursei citate, o primă revizuire a programelor de asistență externă a fost efectuată de Departamentul de Stat la sfârșitul lunii februarie. Ulterior, Department of Government Efficiency (DOGE) – condus de Elon Musk – a realizat o analiză suplimentară, în urma căreia lista programelor vizate de blocare a fost extinsă.

Majoritatea proiectelor anulate erau finanțate prin intermediul Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL) din cadrul Departamentului de Stat.

„Aceste programe se concentrează pe inițiative risipitoare în domeniul DEI, finanțând organizații neguvernamentale ale căror activități nu se aliniază cu prioritățile actualei administrații și risipesc banii contribuabililor”, se arată într-o notă internă a Departamentului, citată de The Washington Free Beacon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Granturi #Moldova #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie