Sudul Moldovei arde, Guvernul doarme: fermierii cer stare excepțională

Asociația „Forța Fermierilor” trage un nou semnal de alarmă cu privire la criza agricolă severă din sudul Republicii Moldova și denunță lipsa de reacție a autorităților centrale în fața dezastrului cauzat de seceta prelungită. Potrivit unui comunicat al Asociației, Consiliul raional Căușeni a votat vineri, 25 iulie, aproape în unanimitate (cu doar două abțineri), o decizie prin care solicită Guvernului declararea stării excepționale în agricultură pe teritoriul raionului și acordarea statutului de zonă defavorizată agro-climatic.

Căușeni devine astfel al doilea raion care recurge la această măsură, după Ștefan Vodă, într-un context agricol considerat de fermieri „fără precedent în istoria Moldovei”. Regiunea suferă al patrulea an consecutiv de secetă severă, cu precipitații cu 60-70% sub media multianuală și temperaturi extreme care au compromis masiv culturile agricole.

Asociația „Forța Fermierilor” prezintă o imagine sumbră din teren: pierderi de 80-90% la porumb și floarea-soarelui, culturi de grâu și rapiță distruse de înghețurile din primăvară, imposibilitatea însămânțărilor de toamnă din lipsă de umiditate în sol și falimentarea a zeci de producători locali.

„Este inadmisibil ca într-o țară care se declară agricolă, fermierii să fie lăsați să falimenteze în tăcere complice a guvernanților”, se arată în comunicatul organizației, care acuză Executivul de indiferență criminală în fața unei catastrofe climatice repetate. Deși autoritățile sunt informate de luni de zile despre gravitatea situației, nu a fost întreprinsă nicio măsură concretă pentru sprijinirea fermierilor afectați, susține Asociația.

„Fără măsuri imediate, toamna aceasta va marca sfârșitul pentru foarte mulți agricultori din sudul Moldovei”, avertizează „Forța Fermierilor”, care susține inițiativele administrațiilor din Căușeni și Ștefan Vodă și face apel public către Guvernul Republicii Moldova să intervină urgent pentru salvarea agriculturii naționale.

Organizația atenționează că, în lipsa unei intervenții rapide, Republica Moldova riscă să-și piardă securitatea alimentară și să devină dependentă de importuri pentru produsele de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stare urgenta #seceta #executiv #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.

Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

#promolex #candidati #alegeri