Suma fabuloasă pe care o plătesc exportatorii moldoveni ca să livreze un container în UE - 12 mii de euro

Costul unui container pentru a fi exportat în Spania a crescut de câteva ori în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei, le-a reproșat deputaților din blocul BCS premierul Dorin Recean, care și-a prezentat raportul de activitate în Parlament urmare a unei moțiuni de cenzură înaintată de deputații BCS.

„Acest război a crescut costurile pentru exportatorii noștri la 10-12 mii de euro pentru un container livrat în Spania. Or, înainte de începerea războiului din Ucraina costul era de 2-3 mii de euro prin Portul de la Odesa”, a declarat Recean de la tribuna Parlamentului.

În prezent, moldovenii și-au reorientat exporturile prin Portul Giurgiulești, care asigură lanțurile de aprovizionare pentru importatorii și exportatorii moldoveni, însă de la începutul războiului în Ucraina, a jucat de asemenea un rol cheie în sprijinirea aprovizionării către și dinspre Ucraina. Portul este atât un punct principal de intrare pentru importurile de combustibil în Moldova, cât și un furnizor de combustibil pentru rețelele de benzinării și fermierii ucraineni. În timp ce un obiectiv major este exportul de cereale din Moldova, Giurgiulești transbordează din ce în ce mai mult cereale din Ucraina, contribuind la efortul internațional de prevenire a penuriei alimentare amenințate de război

Porturile Mariupol, Berdiansk si Skadovsk de la Marea Azov precum și portul Herson de la Marea Neagră sunt închise „până la restabilirea controlului”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#container #Recean #cost

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă Bursa de Valori va fi înființată Chișinău. Această investiție strategică vine din partea Bursei de Valori București, care va contribui la crearea unei burse moderne, adaptate necesităților economiei noastre, a annțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-o postare pe Facebook.

„Vom avea o bursă de valori care să servească și să susțină necesitățile economiei noastre. Statul va fi acționar cu o participație, iar acest lucru ne va permite să influențăm direcția de dezvoltare a Bursei și să menținem angajamentul ferm de a dezvolta piața de capital din Moldova”, a subliniat ministrul Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, o bursă de valori oferă posibilitatea de a investi în instrumente financiare, ceea ce va contribui la creșterea economiilor și la dezvoltarea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile locale vor avea acces mai ușor la capital din România și din alte colțuri ale lumii, datorită tehnologiilor avansate de tranzacționare.

Printre beneficiile principale ale acestui proiect se numără se numără posibilitatea ca toți cetățenii să investească în instrumente financiare ce vor sprijini fondurile de pensii și asigurările private, accesul mai rapid al companiilor locale la capital românesc și internațional, atragerea investitorilor instituționali globali, care vor contribui la integrarea companiilor noastre în lanțurile valorice globale, conectarea pieței Moldovei la piețele europene și accelerarea dezvoltării pieței noastre de capital și parteneriatul cu Bursa de Valori București, care aduce expertiză și credibilitate internațională.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.