Suma fabuloasă pentru reconstrucția Ucrainei distrusă de războiul lui Putin

Banca Mondială, ONU, Uniunea Europeană şi guvernul de la Kiev au publicat joi o estimare conform căreia reconstrucţia Ucrainei după război va costa 486 de miliarde de dolari.

Distrugerile provocate de războiul declanşat de Rusia în februarie 2022 au afectat în special regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk din est, Harkov din nord-est şi Herson din sud, aflate în apropierea liniei actuale a frontului, precum şi Kievul, relatează France Presse și Agerpres.

Datele arată că fondul imobiliar al Ucrainei a fost distrus sau deteriorat în proporţie de 10%, ceea ce prelungeşte strămutarea ucrainenilor în afara comunităţilor lor.

Distrugerea barajului de la Kahovka şi a centralei hidroelectrice respective din sudul ţării, pusă de ucraineni pe seama forţelor ruse de ocupaţie din zona respectivă, a afectat semnificativ mediul şi agricultura şi a accentuat dificultăţile celor care fac eforturi pentru a găsi adăpost, apă, hrană şi servicii medicale, adaugă Banca Mondială.

Premierul ucrainean Denis Şmihal a comentat într-un comunicat că analiza aprofundată a pierderilor şi necesităţilor „ne permite să definim corect priorităţile, să alocăm raţional resursele şi să obţinem rezultatele scontate”.

Estimările nu acoperă regiunile din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă, care nu au fost accesibile.

Banca Mondială precizează şi modul în care trebuie direcţionată suma de 486 de miliarde de dolari în următorii zece ani: 17 % pentru construcţia de locuinţe, 15% pentru transporturi, 14% – comerţ şi industrie, 12% – agricultură, 10% – energie, 9% – asistenţă socială şi mijloace de subzistenţă, respectiv 7% – gestionarea pericolelor de explozie etc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reconstrcutie #razboi #bani #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inflația din zona euro a accelerat în octombrie 2026 până la 4%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul scumpirii puternice a energiei, alimentată de conflictul militar dintre Statele Unite și Iran. Creșterea prețurilor este de două ori mai mare decât ținta Băncii Centrale Europene (BCE), iar economiștii avertizează că situația s-ar putea agrava în lunile următoare, odată cu apropierea sezonului rece. În aceste condiții, piețele financiare anticipează o nouă majorare a dobânzilor în luna decembrie, transmite Reuters.

Potrivit datelor preliminare publicate miercuri, 4 noiembrie, de Eurostat, rata anuală a inflației în cele 21 de state care utilizează moneda euro a urcat de la 3,8% în septembrie la 4% în octombrie. Principalul factor care a alimentat scumpirile a fost energia, ale cărei prețuri au crescut cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, comparativ cu 18,9% în septembrie.

În același timp, inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, s-a menținut la 2,5%, în conformitate cu estimările analiștilor. Această evoluție sugerează că, deocamdată, șocul energetic nu s-a transmis integral asupra celorlalte categorii de bunuri și servicii.

Totuși, presiunile asupra prețurilor sunt tot mai vizibile. Inflația în sectorul serviciilor, care reprezintă cea mai mare componentă a cheltuielilor de consum, a accelerat de la 3,2% la 3,3%, în timp ce prețurile produselor industriale neenergetice au crescut cu 1,2%, față de 1,1% în luna precedentă.

Alimentele continuă, de asemenea, să se scumpească. Prețurile produselor alimentare neprocesate au înregistrat o creștere anuală de 4,6%, contribuind la presiunea asupra bugetelor gospodăriilor europene.

Majorarea inflației este pusă în principal pe seama prețurilor ridicate ale petrolului și gazelor naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Zona euro importă cea mai mare parte a resurselor sale energetice, ceea ce o face vulnerabilă la fluctuațiile de pe piețele internaționale.

Economiștii avertizează că motorina și gazele naturale scumpe se reflectă treptat în costurile transportului, producției și serviciilor. Chiar dacă aceste efecte indirecte nu sunt încă pe deplin vizibile în statisticile oficiale, ele ar putea deveni mai pronunțate în următoarele luni.

Un risc suplimentar îl reprezintă nivelul redus al rezervelor de gaze naturale din Europa, care ar putea provoca noi creșteri ale costurilor pentru încălzire în timpul iernii. Analiștii consideră că efectele vor fi resimțite inclusiv în ianuarie, perioadă în care numeroase companii își revizuiesc tradițional prețurile.

Banca Centrală Europeană a majorat deja de două ori dobânzile în 2026, încercând să împiedice consolidarea așteptărilor inflaționiste. La ședința din 29 octombrie, instituția a decis să mențină nemodificată rata dobânzii la facilitatea de depozit, la 2,5%, însă a avertizat că persistența șocului energetic ar putea determina o inflație mai ridicată și o încetinire a creșterii economice.