Miliardarii, preocupați de apocalipsă. Zuckerberg, Altman și youtuber-ii bogați își construiesc buncăre

Pe fondul pandemiei, războaielor din Rusia și Orientul Mijlociu, dar și speriați de schimbările climatice, oamenii puternici și bogați ai lumii investesc în buncăre subterane care să îi protejeze în caz de război atomic sau catastrofe climatice. Cei cu mai puține posibilități financiare strâng doar provizii.

Mark Zuckerberg, șeful Meta, gigantul care deține rețelele de socializare Facebook și Instagram, își construiește un buncăr cu o suprafață de o jumătate de kilometru pătrat sub domeniul său de pe insula Kauai din Hawaii.

🔥🚨BREAKING NEWS: Mark Zuckerberg is building a Kaui Hawaii compound with plans for an escape hatch, ‘blind doors,’ and an underground bunker. pic.twitter.com/FUvOXc6i5w

— Dom Lucre | Breaker of Narratives (@dom_lucre) December 17, 2023

Patronul unei companii care construiește astfel de structuri, Atlas Survival Shelters, a declarat pentru publicația Hollywood Reporter că știrile legate de proiectul lui Zuckerberg au determinat alți oameni foarte bogați să îi urmeze exemplul. Buncărul lui Zuckerberg a cauzat o „frenezie a cumpărăturilor” în domeniu, potrivit lui Ron Hubbard, CEO-ul companiei.

„Nimic nu ne va salva dacă inteligența generală artificială o ia razna”

Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, compania care dezvoltă ChatGPT, crede că civilizația umană poate fi distrusă de un virus sintetic, de un atac al inteligenței artificiale sau de un război nuclear. El se pregătește pentru un astfel de scenariu. „Încerc să nu mă gândesc prea mult la asta. Dar am arme, aur, iodură de potasiu, antibiotice, baterii, apă, măști de gaze de la IDF (n.e. – armata Israelului) și o suprafață mare de teren în Big Sur ”, a declarat el în 2016.

Sam Altman este pilot și are inclusiv o pistă de aterizare pe domeniul său din zona muntoasă de pe coasta Californiei. El nu are, însă, un buncăr. „Am niște structuri, dar nu aș zice că un buncăr”, a declarat el la evenimentul WSJ Tech Live. „Nimic nu ne va salva dacă inteligența generală artificială (AGI) o ia razna”, a adăugat el. AGI se referă la sisteme extrem de autonome – în prezent ipotetice – care pot depăși munca umană în cel mai valoros mod economic, potrivit companiei SAP.

Un alt miliardar care este interesat de buncăre este Peter Thiel, fost șef al PayPal. El a încercat în 2022 să construiască unul de mari dimensiuni în Noua Zeelandă, dar nu a primit permisiunile necesare. Potrivit unor surse, Bill Gates, unul dintre fondatorii Microsoft, are astfel de structuri sub toate casele sale.

Milionarii care își permit investesc și ei în astfel de proiecte. Zack Nelson, deținătorul contului specializat pe tehnologie JerryRigEverything de pe YouTube, cu peste 8,46 milioane de abonați, și-a construit propriul buncăr în curte. El a prezentat etapele pe canalul său.

Robert Vicino, un vânzător de buncăre din California, a declarat pentru Financial Times că numărul de comenzi a crescut cu 500% în 2020 comparativ cu 2019, iar numărul celor care au contactat firma sa Vivos pentru a se interesa de produse a crescut cu 2.000%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buncar #apocalipsa #zuckenberg

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat peste 219 mii de tone de produse petroliere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile la carburanți au înregistrat creșteri semnificative pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al perturbărilor de pe piețele internaționale, arată raportul ANRE privind monitorizarea pieței produselor petroliere.

Potrivit documentului, motorina a rămas principalul produs petrolier importat, cu 155,7 mii tone sau 71% din totalul importurilor, urmată de benzină – 49 mii tone și gazul lichefiat – 14,3 mii tone.

Unul dintre cele mai interesante aspecte semnalate de ANRE este schimbarea structurii importurilor de benzină. Pentru prima dată în perioadele monitorizate de autoritate, România nu a mai asigurat aproape integral necesarul de benzină al Republicii Moldova, cota acesteia coborând la 74%. În schimb, Bulgaria a furnizat 22,9% din importuri, iar Serbia 2,9%. ANRE explică această schimbare prin indisponibilitatea rafinăriei Petrotel și restricțiile generate de sancțiunile internaționale.

Și în cazul motorinei s-a observat o diversificare accentuată a surselor de aprovizionare. România a rămas principalul furnizor, cu 64,5% din importuri, însă volume importante au venit și din Turcia (16,7%), Bulgaria (8,3%), Arabia Saudită (5,5%) și Israel (1,7%). Potrivit ANRE, această evoluție este legată inclusiv de efectele conflictului din Golful Persic și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare.

Raportul relevă și o explozie a costurilor de import. Prețul mediu de import al motorinei a crescut de la 721,8 dolari pe tonă în ianuarie la 1.164,2 dolari pe tonă în martie, ceea ce reprezintă o majorare de 61,3% în doar două luni. În cazul benzinei, prețul de import a urcat cu 23,5%, până la 900,8 dolari pe tonă.

Creșterile s-au reflectat rapid și la pompă. Potrivit ANRE, prețul mediu al motorinei standard a urcat de la 18,96 lei/litru în ianuarie la 25,68 lei/litru în martie, ceea ce înseamnă o scumpire de 35,4%. Benzina A95 standard s-a scumpit cu 17,1%, de la 22,44 lei/litru la 26,28 lei/litru.

În pofida creșterii prețurilor, consumul intern a rămas ridicat. Motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant din Republica Moldova, deținând aproape 72% din vânzările angro și aproape 57% din vânzările cu amănuntul. Volumul total al vânzărilor cu amănuntul a crescut cu peste 32,8 milioane de litri față de aceeași perioadă a anului trecut.