Miliardarii, preocupați de apocalipsă. Zuckerberg, Altman și youtuber-ii bogați își construiesc buncăre

15 Feb. 2024, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Feb. 2024, 16:30 // Actual //  bani.md

Pe fondul pandemiei, războaielor din Rusia și Orientul Mijlociu, dar și speriați de schimbările climatice, oamenii puternici și bogați ai lumii investesc în buncăre subterane care să îi protejeze în caz de război atomic sau catastrofe climatice. Cei cu mai puține posibilități financiare strâng doar provizii.

Mark Zuckerberg, șeful Meta, gigantul care deține rețelele de socializare Facebook și Instagram, își construiește un buncăr cu o suprafață de o jumătate de kilometru pătrat sub domeniul său de pe insula Kauai din Hawaii.

Patronul unei companii care construiește astfel de structuri, Atlas Survival Shelters, a declarat pentru publicația Hollywood Reporter că știrile legate de proiectul lui Zuckerberg au determinat alți oameni foarte bogați să îi urmeze exemplul. Buncărul lui Zuckerberg a cauzat o „frenezie a cumpărăturilor” în domeniu, potrivit lui Ron Hubbard, CEO-ul companiei.

„Nimic nu ne va salva dacă inteligența generală artificială o ia razna”

Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, compania care dezvoltă ChatGPT, crede că civilizația umană poate fi distrusă de un virus sintetic, de un atac al inteligenței artificiale sau de un război nuclear. El se pregătește pentru un astfel de scenariu. „Încerc să nu mă gândesc prea mult la asta. Dar am arme, aur, iodură de potasiu, antibiotice, baterii, apă, măști de gaze de la IDF (n.e. – armata Israelului) și o suprafață mare de teren în Big Sur ”, a declarat el în 2016.

Sam Altman este pilot și are inclusiv o pistă de aterizare pe domeniul său din zona muntoasă de pe coasta Californiei. El nu are, însă, un buncăr. „Am niște structuri, dar nu aș zice că un buncăr”, a declarat el la evenimentul WSJ Tech Live. „Nimic nu ne va salva dacă inteligența generală artificială (AGI) o ia razna”, a adăugat el. AGI se referă la sisteme extrem de autonome – în prezent ipotetice – care pot depăși munca umană în cel mai valoros mod economic, potrivit companiei SAP.

Un alt miliardar care este interesat de buncăre este Peter Thiel, fost șef al PayPal. El a încercat în 2022 să construiască unul de mari dimensiuni în Noua Zeelandă, dar nu a primit permisiunile necesare. Potrivit unor surse, Bill Gates, unul dintre fondatorii Microsoft, are astfel de structuri sub toate casele sale.

Milionarii care își permit investesc și ei în astfel de proiecte. Zack Nelson, deținătorul contului specializat pe tehnologie JerryRigEverything de pe YouTube, cu peste 8,46 milioane de abonați, și-a construit propriul buncăr în curte. El a prezentat etapele pe canalul său.

Robert Vicino, un vânzător de buncăre din California, a declarat pentru Financial Times că numărul de comenzi a crescut cu 500% în 2020 comparativ cu 2019, iar numărul celor care au contactat firma sa Vivos pentru a se interesa de produse a crescut cu 2.000%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.