VIDEO MAI, mai puternic datorită unui proiect european. Poliția va fi dotată cu tehnologii de ultimă generație

15 Feb. 2024, 16:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Feb. 2024, 16:04 // Actual //  bani.md

Angajații Ministerului Afacerilor Interne (MAI) își vor consolida capacitățile operaționale și combatere a criminalității în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană (UE). Este vorba despre hubul „EU4Security Moldova”, care va permite oamenilor legii să furnizeze servicii mai calitative în domeniul securității.

EU4Security Moldova, finanțat de către Comisia Europeană și implementat de către Agenția Uniunii Europene Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL). Proiectul va răspunde necesităților MAI în domeniul educației, integrității și digitalizării.

CEPOL este centrul UE pentru formarea în domeniul aplicării legii, care facilitează prevenirea și combaterea infracțiunilor grave și a criminalității organizate, a terorismului și a amenințărilor emergente la adresa securității prin facilitarea și consolidarea cooperării transfrontaliere prin intermediul formării profesionale.

„Prin acest proiect, ne propunem să îi ajutăm pe omologii noștri din Moldova să rămână în fața criminalității. CEPOL este gata să își intensifice eforturile de consolidare a capacităților personalului ministerului, astfel încât acesta să poată răspunde mai bine, acum și în viitor, la amenințările volatile la adresa securității care afectează țara”, a declarat Alexandru Niculiță, șeful Direcției de cooperare internațională a CEPOL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Poliția Moldovei va beneficia de fonduri pentru dotare cu tehnologie de ultimă generație, astfel încât să crească rata de combatere a criminalității cibernetice și a traficului cu arme de foc, iar angajații MAI vor beneficia de oportunități de formare și dezvoltare profesională.

„EU4Security Moldova este un proiect important pentru a îmbunătăți securitatea noastră comună, pentru a ne menține cetățenii în siguranță. Acesta va contribui la lupta împotriva traficului de arme de foc, care reprezintă o amenințare tot mai mare în Moldova, și împotriva criminalității cibernetice, o mare provocare a prezentului. Per ansamblu, proiectul este un pas important în călătoria noastră spre un viitor european comun și spre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat la deschiderea hubului Ylva Johansson, comisară europeană pentru Afaceri Interne.

Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros a spus că inițiativa reprezintă o dovadă a angajamentului Moldovei „de a construi un viitor mai sigur, mai rezistent și mai favorabil incluziunii”.

„Sunt convins că eforturile noastre de colaborare vor conduce la un impact tangibil și pozitiv asupra peisajului de securitate din Moldova. Ministerul Afacerilor Interne este alături de colegii noștri din domeniul securității din Europa, iar schimbul de opinii de astăzi este foarte important în fortificarea cooperării și continuitatea acțiunilor viitoare”, a menționat șeful MAI.

În cadrul evenimentului, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a vorbit despre angajamentul UE de a sprijini eforturile Republicii Moldova în vederea integrării sale europene.

„Ne-am angajat să ne asigurăm că un număr mai mare de funcționari din Moldova beneficiază de oportunități de învățare. Este esențial să facilităm consolidarea competențelor acestora și să dezvoltăm forțe de poliție apropiate și în serviciul cetățenilor săi, în conformitate cu acquis-ul UE. Acest proiect este un semn al angajamentului de neclintit al UE de a sprijini Moldova în realizarea aspirațiilor sale europene, în fortificarea securității sale și în consolidarea rezilienței sale”, a punctat diplomatul.

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!