Suport de 1,2 miliarde de euro pentru Republica Moldova. Ce domenii a sprijinit UE

Din octombrie 2021, Republica Moldova a primit sprijin în valoare 1,2 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, a Băncii Europene de Investiții și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. „UE continuă să fie solidară cu Moldova, să susțină suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și este hotărâtă să continue consolidarea rezilienței țării, inclusiv în ceea ce privește securitatea energetică, amplificarea cooperării în domeniul securității și al apărării și sprijinirea pe calea reformelor”, precizează Delegația UE la Chișinău.

Din sprijinul total de 1,2 miliarde de euro, 404,5 milioane au fost investiții în Planul Economic și de Investiții. 295 de milioane de euro au fost acordați sub formă de asistență macro-financiară, iar 240 de milioane – sprijin bugetar pentru energie, inclusiv pentru eficiență energetică. 114 milioane de euro a reprezentat asistență bilaterală pentru a stimula economia sectorului energetic, combaterea dezinformării și reforma justiției. Alte resurse au fost alocate în calitate de asistență umanitară, asistență pentru gestionarea frontierelor, pentru a susține mass-media locală independentă, pentru Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova, dar și pentru Facilitatea European pentru Pace. La fel a fost acordat sprijin pentru securitatea cibernetică și criza refugiaților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În prezent UE oferă asistență macrofinanciară în valoare totală de 295 de milioane de euro. Aceasta include un pachet de 150 de milioane de euro, suplimentat recent cu până la 145 de milioane de euro. Până în prezent au fost debursați 100 de milioane de euro. „Acesta constituie un sprijin important din partea UE pentru una dintre țările cele mai puternic afectate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, precizează Delegația Uniunii Europene la Chișinău.

În cadrul pachetului financiar anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la 10 noiembrie 2022, pe lângă majorarea asistenței macrofinanciare, a fost prevăzut un sprijin bugetar de 105 milioane de euro pentru 2023.

„UE sprijină Moldova prin investiții în proiecte emblematice în sectoarele cheie, cum ar fi acordarea ajutorului pentru întreprinderile mici și mijlocii, eficiența energetică și investiții în Culoarele Solidarității. În cadrul EIP, în cooperare cu instituțiile financiare europene, UE își propune să prevadă până la 1,6 miliarde de euro investiții publice și private, din care 673 de milioane de euro au fost deja alocați pentru cinci proiecte emblematice identificate împreună cu autoritățile moldovenești”, mai menționează Delegația UE.

În mai 2023, la Chișinău, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat un pachet de sprijin pentru Moldova, cu două obiective: este vorba despre sprijin în abordarea impactului agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Pachetul de sprijin conține priorități cheie care oferă deja rezultate imediate.

#bani #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.