Suport de 1,2 miliarde de euro pentru Republica Moldova. Ce domenii a sprijinit UE

Din octombrie 2021, Republica Moldova a primit sprijin în valoare 1,2 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, a Băncii Europene de Investiții și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. „UE continuă să fie solidară cu Moldova, să susțină suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și este hotărâtă să continue consolidarea rezilienței țării, inclusiv în ceea ce privește securitatea energetică, amplificarea cooperării în domeniul securității și al apărării și sprijinirea pe calea reformelor”, precizează Delegația UE la Chișinău.

Din sprijinul total de 1,2 miliarde de euro, 404,5 milioane au fost investiții în Planul Economic și de Investiții. 295 de milioane de euro au fost acordați sub formă de asistență macro-financiară, iar 240 de milioane – sprijin bugetar pentru energie, inclusiv pentru eficiență energetică. 114 milioane de euro a reprezentat asistență bilaterală pentru a stimula economia sectorului energetic, combaterea dezinformării și reforma justiției. Alte resurse au fost alocate în calitate de asistență umanitară, asistență pentru gestionarea frontierelor, pentru a susține mass-media locală independentă, pentru Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova, dar și pentru Facilitatea European pentru Pace. La fel a fost acordat sprijin pentru securitatea cibernetică și criza refugiaților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În prezent UE oferă asistență macrofinanciară în valoare totală de 295 de milioane de euro. Aceasta include un pachet de 150 de milioane de euro, suplimentat recent cu până la 145 de milioane de euro. Până în prezent au fost debursați 100 de milioane de euro. „Acesta constituie un sprijin important din partea UE pentru una dintre țările cele mai puternic afectate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, precizează Delegația Uniunii Europene la Chișinău.

În cadrul pachetului financiar anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la 10 noiembrie 2022, pe lângă majorarea asistenței macrofinanciare, a fost prevăzut un sprijin bugetar de 105 milioane de euro pentru 2023.

„UE sprijină Moldova prin investiții în proiecte emblematice în sectoarele cheie, cum ar fi acordarea ajutorului pentru întreprinderile mici și mijlocii, eficiența energetică și investiții în Culoarele Solidarității. În cadrul EIP, în cooperare cu instituțiile financiare europene, UE își propune să prevadă până la 1,6 miliarde de euro investiții publice și private, din care 673 de milioane de euro au fost deja alocați pentru cinci proiecte emblematice identificate împreună cu autoritățile moldovenești”, mai menționează Delegația UE.

În mai 2023, la Chișinău, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat un pachet de sprijin pentru Moldova, cu două obiective: este vorba despre sprijin în abordarea impactului agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Pachetul de sprijin conține priorități cheie care oferă deja rezultate imediate.

#bani #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea solicita din nou asistență financiară de la Fondul Monetar Internațional (FMI), deși actualele discuții cu instituția financiară internațională sunt concentrate pe monitorizarea politicilor economice și a reformelor, fără acordarea unor împrumuturi. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, nu exclude posibilitatea ca autoritățile să revină asupra deciziei cu privire la finanțare, în funcție de evoluția situației economice și bugetare.

Oficialul a declarat că reprezentanții Ministerului Finanțelor urmează să aibă întrevederi cu echipa FMI sosită în Republica Moldova (pentru o vizită de 7 zile din 21 octombrie n.a), în cadrul cărora vor fi evaluate politicile economice, parametrii bugetari și angajamentele asumate de autorități.

„Avem întâlniri cu echipa FMI care a sosit în Republica Moldova pentru a analiza situația pe care o avem în privința politicilor și parametrilor bugetari. Vom vedea recomandările care vor veni din partea colegilor de la FMI. Este un proces uzual de lucru și de coordonare”, a declarat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, experții Fondului vor examina mai mulți indicatori esențiali pentru stabilitatea finanțelor publice, inclusiv deficitul bugetar, cheltuielile statului, ponderea salariilor în buget și nivelul datoriei publice raportat la Produsul Intern Brut.

„Deficitul bugetar, cheltuielile, ponderea cheltuielilor de personal în buget, ponderea datoriei raportate la PIB, măsurile de politici pe care ni le asumăm, politica fiscală, politica salarială”, a enumerat ministra principalele subiecte de interes pentru FMI.

Întrebată de ce Republica Moldova nu solicită un nou împrumut de la Fondul Monetar Internațional, în condițiile în care instituția oferă finanțări în condiții avantajoase, Victoria Belous a explicat că actualul cadru de cooperare este orientat spre politici și reforme, nu spre suport financiar direct.

„Acest acord pe care l-am făcut cu FMI este în acest an fără sumă, fără suport financiar, dar vedem cum evoluează lucrurile”, a declarat Belous.

Astfel, ministrul nu a exclus posibilitatea ca autoritățile să solicite ulterior și resurse financiare, însă nu a anunțat existența unor negocieri pentru un nou împrumut.

În luna mai 2026, Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivel de experți cu privire la un nou program pe 36 de luni, prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI). Spre deosebire de programele clasice de creditare, acest instrument nu presupune debursarea unor fonduri, fiind orientat spre consolidarea politicilor economice, stabilitatea macrofinanciară și susținerea reformelor. Acordul anunțat la 20 mai urma să fie supus aprobării Consiliului de directori executivi al FMI.

Acordurile de finanțare, încheiate inițial în decembrie 2021 și extinse ulterior, au expirat la 19 octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. FMI a explicat că implementarea angajamentelor rămase în domeniul politicii fiscale și al guvernanței a înregistrat întârzieri, ceea ce a împiedicat continuarea debursărilor. Era vorba de 170 milioane de dolari.

Fondul a constatat că, deși programele au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice într-o perioadă marcată de războiul din Ucraina și crize energetice, progresele în reformarea administrației fiscale, gestionarea cheltuielilor publice și combaterea corupției la nivel înalt au fost insuficiente.

Ultima finanțare aprobată de FMI pentru Republica Moldova a fost în decembrie 2024, când instituția a autorizat debursarea a aproximativ 162,6 milioane de dolari. La acel moment, suma totală a finanțărilor acordate în cadrul programelor în derulare ajunsese la circa 810,2 milioane de dolari.

Pentru noul program de cooperare, FMI a pus accent pe consolidarea finanțelor publice, îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale și reformarea cheltuielilor bugetare. Printre obiectivele discutate se numără și reducerea deficitului bugetar la 3,5% din PIB până în 2029, concomitent cu identificarea resurselor pentru investiții publice, reforma salarizării și cheltuieli sociale.

Declarațiile Victoriei Belous vin în contextul pregătirii bugetului pentru 2027, pentru care autoritățile estimează un deficit de 4,5% din PIB și anticipează necesitatea contractării unor împrumuturi interne și externe. În aceste condiții, eventuala revenire la finanțarea FMI ar reprezenta o schimbare față de actuala abordare, bazată pe cooperare și monitorizarea reformelor, fără împrumuturi noi din partea Fondului.