Suport de 1,2 miliarde de euro pentru Republica Moldova. Ce domenii a sprijinit UE

Din octombrie 2021, Republica Moldova a primit sprijin în valoare 1,2 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, a Băncii Europene de Investiții și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. „UE continuă să fie solidară cu Moldova, să susțină suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și este hotărâtă să continue consolidarea rezilienței țării, inclusiv în ceea ce privește securitatea energetică, amplificarea cooperării în domeniul securității și al apărării și sprijinirea pe calea reformelor”, precizează Delegația UE la Chișinău.

Din sprijinul total de 1,2 miliarde de euro, 404,5 milioane au fost investiții în Planul Economic și de Investiții. 295 de milioane de euro au fost acordați sub formă de asistență macro-financiară, iar 240 de milioane – sprijin bugetar pentru energie, inclusiv pentru eficiență energetică. 114 milioane de euro a reprezentat asistență bilaterală pentru a stimula economia sectorului energetic, combaterea dezinformării și reforma justiției. Alte resurse au fost alocate în calitate de asistență umanitară, asistență pentru gestionarea frontierelor, pentru a susține mass-media locală independentă, pentru Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova, dar și pentru Facilitatea European pentru Pace. La fel a fost acordat sprijin pentru securitatea cibernetică și criza refugiaților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În prezent UE oferă asistență macrofinanciară în valoare totală de 295 de milioane de euro. Aceasta include un pachet de 150 de milioane de euro, suplimentat recent cu până la 145 de milioane de euro. Până în prezent au fost debursați 100 de milioane de euro. „Acesta constituie un sprijin important din partea UE pentru una dintre țările cele mai puternic afectate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, precizează Delegația Uniunii Europene la Chișinău.

În cadrul pachetului financiar anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la 10 noiembrie 2022, pe lângă majorarea asistenței macrofinanciare, a fost prevăzut un sprijin bugetar de 105 milioane de euro pentru 2023.

„UE sprijină Moldova prin investiții în proiecte emblematice în sectoarele cheie, cum ar fi acordarea ajutorului pentru întreprinderile mici și mijlocii, eficiența energetică și investiții în Culoarele Solidarității. În cadrul EIP, în cooperare cu instituțiile financiare europene, UE își propune să prevadă până la 1,6 miliarde de euro investiții publice și private, din care 673 de milioane de euro au fost deja alocați pentru cinci proiecte emblematice identificate împreună cu autoritățile moldovenești”, mai menționează Delegația UE.

În mai 2023, la Chișinău, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat un pachet de sprijin pentru Moldova, cu două obiective: este vorba despre sprijin în abordarea impactului agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Pachetul de sprijin conține priorități cheie care oferă deja rezultate imediate.

#bani #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.