Suport de 1,2 miliarde de euro pentru Republica Moldova. Ce domenii a sprijinit UE

Din octombrie 2021, Republica Moldova a primit sprijin în valoare 1,2 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, a Băncii Europene de Investiții și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. „UE continuă să fie solidară cu Moldova, să susțină suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și este hotărâtă să continue consolidarea rezilienței țării, inclusiv în ceea ce privește securitatea energetică, amplificarea cooperării în domeniul securității și al apărării și sprijinirea pe calea reformelor”, precizează Delegația UE la Chișinău.

Din sprijinul total de 1,2 miliarde de euro, 404,5 milioane au fost investiții în Planul Economic și de Investiții. 295 de milioane de euro au fost acordați sub formă de asistență macro-financiară, iar 240 de milioane – sprijin bugetar pentru energie, inclusiv pentru eficiență energetică. 114 milioane de euro a reprezentat asistență bilaterală pentru a stimula economia sectorului energetic, combaterea dezinformării și reforma justiției. Alte resurse au fost alocate în calitate de asistență umanitară, asistență pentru gestionarea frontierelor, pentru a susține mass-media locală independentă, pentru Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova, dar și pentru Facilitatea European pentru Pace. La fel a fost acordat sprijin pentru securitatea cibernetică și criza refugiaților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În prezent UE oferă asistență macrofinanciară în valoare totală de 295 de milioane de euro. Aceasta include un pachet de 150 de milioane de euro, suplimentat recent cu până la 145 de milioane de euro. Până în prezent au fost debursați 100 de milioane de euro. „Acesta constituie un sprijin important din partea UE pentru una dintre țările cele mai puternic afectate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, precizează Delegația Uniunii Europene la Chișinău.

În cadrul pachetului financiar anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la 10 noiembrie 2022, pe lângă majorarea asistenței macrofinanciare, a fost prevăzut un sprijin bugetar de 105 milioane de euro pentru 2023.

„UE sprijină Moldova prin investiții în proiecte emblematice în sectoarele cheie, cum ar fi acordarea ajutorului pentru întreprinderile mici și mijlocii, eficiența energetică și investiții în Culoarele Solidarității. În cadrul EIP, în cooperare cu instituțiile financiare europene, UE își propune să prevadă până la 1,6 miliarde de euro investiții publice și private, din care 673 de milioane de euro au fost deja alocați pentru cinci proiecte emblematice identificate împreună cu autoritățile moldovenești”, mai menționează Delegația UE.

În mai 2023, la Chișinău, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat un pachet de sprijin pentru Moldova, cu două obiective: este vorba despre sprijin în abordarea impactului agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Pachetul de sprijin conține priorități cheie care oferă deja rezultate imediate.

#bani #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.