Suport de 1,2 miliarde de euro pentru Republica Moldova. Ce domenii a sprijinit UE

Din octombrie 2021, Republica Moldova a primit sprijin în valoare 1,2 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, a Băncii Europene de Investiții și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. „UE continuă să fie solidară cu Moldova, să susțină suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și este hotărâtă să continue consolidarea rezilienței țării, inclusiv în ceea ce privește securitatea energetică, amplificarea cooperării în domeniul securității și al apărării și sprijinirea pe calea reformelor”, precizează Delegația UE la Chișinău.

Din sprijinul total de 1,2 miliarde de euro, 404,5 milioane au fost investiții în Planul Economic și de Investiții. 295 de milioane de euro au fost acordați sub formă de asistență macro-financiară, iar 240 de milioane – sprijin bugetar pentru energie, inclusiv pentru eficiență energetică. 114 milioane de euro a reprezentat asistență bilaterală pentru a stimula economia sectorului energetic, combaterea dezinformării și reforma justiției. Alte resurse au fost alocate în calitate de asistență umanitară, asistență pentru gestionarea frontierelor, pentru a susține mass-media locală independentă, pentru Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova, dar și pentru Facilitatea European pentru Pace. La fel a fost acordat sprijin pentru securitatea cibernetică și criza refugiaților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În prezent UE oferă asistență macrofinanciară în valoare totală de 295 de milioane de euro. Aceasta include un pachet de 150 de milioane de euro, suplimentat recent cu până la 145 de milioane de euro. Până în prezent au fost debursați 100 de milioane de euro. „Acesta constituie un sprijin important din partea UE pentru una dintre țările cele mai puternic afectate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, precizează Delegația Uniunii Europene la Chișinău.

În cadrul pachetului financiar anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la 10 noiembrie 2022, pe lângă majorarea asistenței macrofinanciare, a fost prevăzut un sprijin bugetar de 105 milioane de euro pentru 2023.

„UE sprijină Moldova prin investiții în proiecte emblematice în sectoarele cheie, cum ar fi acordarea ajutorului pentru întreprinderile mici și mijlocii, eficiența energetică și investiții în Culoarele Solidarității. În cadrul EIP, în cooperare cu instituțiile financiare europene, UE își propune să prevadă până la 1,6 miliarde de euro investiții publice și private, din care 673 de milioane de euro au fost deja alocați pentru cinci proiecte emblematice identificate împreună cu autoritățile moldovenești”, mai menționează Delegația UE.

În mai 2023, la Chișinău, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat un pachet de sprijin pentru Moldova, cu două obiective: este vorba despre sprijin în abordarea impactului agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Pachetul de sprijin conține priorități cheie care oferă deja rezultate imediate.

#bani #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.