Surpriză! Gazele nu mai curg din România către Republica Moldova. Bînzari: Aducem din depozitele din Ucraina

România nu mai este folosită, începând cu 1 ianuarie, drept rută pentru importul de gaze de către Republica Moldova, cel puțin într-una din zilele acestui început de an, pe 5 ianuarie, fluxul pe fostul coridor transbalcanic inversându-se, relevă datele Trasgaz din România.

De obicei, în ultimele luni, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă, în România intra gaz, o parte din acesta ajungând ulterior în Republica Moldova, fie prin Isaccea (via Ucraina), fie direct prin punctul de la Ungheni. O altă parte ajungea în Ungaria și restul rămânea în România.

Contactat de BANI.MD, directorul Energocom, Victor Bînzari a declarat că în prezent Republica Moldova importă gazul depozitat în Ucraina. Metanul vine în țară prin punctul Grebenichi. „Gazul a fost achiziționat de la traiderii europeni și achitat direct de către BERD. Sunt anumite cantități care vor fi livrate prin conducta Iași-Ungheni, la începutul lunii februarie”.

La sfârșitul lunii, decembrie Republica Moldova avea în rezerve circa 250 mil. metri cubi de gaz. Prețul de achiziție de la Energocom este în medie de 1000 dolari pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor” critică dur modul în care marile lanțuri de retail tratează producătorii autohtoni și acuză autoritățile că nu intervin pentru a corecta o practică ce dezavantajează flagrant agricultura locală. Într-o postare însoțită de imagini dintr-un supermarket, acesta arată că produsele de import sunt plasate pe rafturile cele mai vizibile — la nivelul ochilor — în timp ce produsele similare fabricate în Republica Moldova sunt împinse pe rafturile inferioare, greu de observat de către cumpărători.

„Pe primele două rafturi, cele mai privilegiate pentru orice furnizor, stau produsele de import. Iar pe raftul cel mai puțin vizibil este pus produsul autohton. Este un loc simbolic, care denotă atitudinea retailurilor și autorităților față de producătorii locali”, scrie fostul director.

Acesta amintește că, în mandatul precedent, a fost abrogată legea care obliga supermarketurile să rezerve minimum 50% din spațiul de raft pentru anumite produse agroalimentare autohtone. De asemenea, autoritățile au renunțat „în ultimul moment” la plafonarea retrobonusurilor impuse de retail — o practică reglementată deja în România și derivată din legislația UE. Potrivit lui, aceste retrobonusuri reprezintă o piesă esențială în relația inechitabilă dintre producători și marile lanțuri comerciale.

În opinia sa, statul nu poate să rămână pasiv: „Puteți măcar să obligați retailurile să aranjeze rafturi speciale pentru producătorii autohtoni și să puneți condiții ca aceste rafturi să nu fie amplasate în zona cea mai ascunsă?”

El critică faptul că, deși în Parlament și în fața presei au existat declarații ferme privind protejarea producătorilor moldoveni, acestea nu s-au transformat în măsuri concrete. „Declarațiile au fost bune. Dar faptele în continuare lipsesc”, conchide el.