Surpriză! Gazele nu mai curg din România către Republica Moldova. Bînzari: Aducem din depozitele din Ucraina

România nu mai este folosită, începând cu 1 ianuarie, drept rută pentru importul de gaze de către Republica Moldova, cel puțin într-una din zilele acestui început de an, pe 5 ianuarie, fluxul pe fostul coridor transbalcanic inversându-se, relevă datele Trasgaz din România.

De obicei, în ultimele luni, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă, în România intra gaz, o parte din acesta ajungând ulterior în Republica Moldova, fie prin Isaccea (via Ucraina), fie direct prin punctul de la Ungheni. O altă parte ajungea în Ungaria și restul rămânea în România.

Contactat de BANI.MD, directorul Energocom, Victor Bînzari a declarat că în prezent Republica Moldova importă gazul depozitat în Ucraina. Metanul vine în țară prin punctul Grebenichi. „Gazul a fost achiziționat de la traiderii europeni și achitat direct de către BERD. Sunt anumite cantități care vor fi livrate prin conducta Iași-Ungheni, la începutul lunii februarie”.

La sfârșitul lunii, decembrie Republica Moldova avea în rezerve circa 250 mil. metri cubi de gaz. Prețul de achiziție de la Energocom este în medie de 1000 dolari pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.