Surpriză! Gazele nu mai curg din România către Republica Moldova. Bînzari: Aducem din depozitele din Ucraina

România nu mai este folosită, începând cu 1 ianuarie, drept rută pentru importul de gaze de către Republica Moldova, cel puțin într-una din zilele acestui început de an, pe 5 ianuarie, fluxul pe fostul coridor transbalcanic inversându-se, relevă datele Trasgaz din România.

De obicei, în ultimele luni, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă, în România intra gaz, o parte din acesta ajungând ulterior în Republica Moldova, fie prin Isaccea (via Ucraina), fie direct prin punctul de la Ungheni. O altă parte ajungea în Ungaria și restul rămânea în România.

Contactat de BANI.MD, directorul Energocom, Victor Bînzari a declarat că în prezent Republica Moldova importă gazul depozitat în Ucraina. Metanul vine în țară prin punctul Grebenichi. „Gazul a fost achiziționat de la traiderii europeni și achitat direct de către BERD. Sunt anumite cantități care vor fi livrate prin conducta Iași-Ungheni, la începutul lunii februarie”.

La sfârșitul lunii, decembrie Republica Moldova avea în rezerve circa 250 mil. metri cubi de gaz. Prețul de achiziție de la Energocom este în medie de 1000 dolari pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.