Taifun pe piața imobiliară din Chișinău! Cifrele au luat-o razna

14 Iun. 2024, 17:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iun. 2024, 17:16 // Actual //  bani.md

Piața imobiliară din Chișinău a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în primul trimestru al anului 2024, marcând cea mai mare majorare din ultimii 16 ani. Conform raportului prezentat de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, această creștere survine după o perioadă de stagnare în 2023.

În perioada ianuarie-martie 2024, prețurile locuințelor au atins un nivel maxim istoric, cu o creștere estimată de 9,8%. Cu toate acestea, numărul de tranzacții imobiliare a scăzut, indicând o înviorare a pieței prin prețuri mai mari, dar cu activitate redusă. „Ultima dată când prețurile au fost atât de mari a fost în 2008,” a subliniat Ioniță în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Evoluția prețurilor a variat de-a lungul anilor. În 2023, prețurile au stagnat, dar în primul trimestru al anului 2024, prețurile au crescut cu 9,8%. Ioniță a remarcat că prețurile apartamentelor în Chișinău au avut o dinamică fluctuantă în ultimele două decenii, cu creșteri semnificative în anii 2000 și scăderi marcante în perioada crizei economice globale.

Economistul a evidențiat că în 2024, prețurile apartamentelor noi au crescut cu 11,9% în valoare anuală, iar piața secundară a înregistrat o creștere anuală de 9,8%. Acest fenomen este rar întâlnit în ultimii zece ani, indicând o preferință crescută pentru apartamentele de pe piața secundară.

Accesibilitatea creditelor ipotecare a fost un alt subiect abordat de Ioniță. El a menționat că rata medie a dobânzii la creditele imobiliare a scăzut la 8% în primul trimestru din 2024, comparativ cu 13% în perioada 2021-2022. Acest fapt, alături de creșterea veniturilor populației, a făcut ca accesul la creditele ipotecare să devină din nou o soluție viabilă pentru achiziționarea de locuințe.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a afirmat că piața imobiliară din Chișinău se află într-o fază de reechilibrare după o perioadă de stagnare și incertitudine. Creșterea prețurilor este susținută de cererea pentru locuințe noi și secundare, iar tendința de creștere a veniturilor contribuie la menținerea accesibilității locuințelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.