Taifun pe piața imobiliară din Chișinău! Cifrele au luat-o razna

Piața imobiliară din Chișinău a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în primul trimestru al anului 2024, marcând cea mai mare majorare din ultimii 16 ani. Conform raportului prezentat de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, această creștere survine după o perioadă de stagnare în 2023.

În perioada ianuarie-martie 2024, prețurile locuințelor au atins un nivel maxim istoric, cu o creștere estimată de 9,8%. Cu toate acestea, numărul de tranzacții imobiliare a scăzut, indicând o înviorare a pieței prin prețuri mai mari, dar cu activitate redusă. „Ultima dată când prețurile au fost atât de mari a fost în 2008,” a subliniat Ioniță în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Evoluția prețurilor a variat de-a lungul anilor. În 2023, prețurile au stagnat, dar în primul trimestru al anului 2024, prețurile au crescut cu 9,8%. Ioniță a remarcat că prețurile apartamentelor în Chișinău au avut o dinamică fluctuantă în ultimele două decenii, cu creșteri semnificative în anii 2000 și scăderi marcante în perioada crizei economice globale.

Economistul a evidențiat că în 2024, prețurile apartamentelor noi au crescut cu 11,9% în valoare anuală, iar piața secundară a înregistrat o creștere anuală de 9,8%. Acest fenomen este rar întâlnit în ultimii zece ani, indicând o preferință crescută pentru apartamentele de pe piața secundară.

Accesibilitatea creditelor ipotecare a fost un alt subiect abordat de Ioniță. El a menționat că rata medie a dobânzii la creditele imobiliare a scăzut la 8% în primul trimestru din 2024, comparativ cu 13% în perioada 2021-2022. Acest fapt, alături de creșterea veniturilor populației, a făcut ca accesul la creditele ipotecare să devină din nou o soluție viabilă pentru achiziționarea de locuințe.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a afirmat că piața imobiliară din Chișinău se află într-o fază de reechilibrare după o perioadă de stagnare și incertitudine. Creșterea prețurilor este susținută de cererea pentru locuințe noi și secundare, iar tendința de creștere a veniturilor contribuie la menținerea accesibilității locuințelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil. preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.