Taifun pe piața imobiliară din Chișinău! Cifrele au luat-o razna

Piața imobiliară din Chișinău a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în primul trimestru al anului 2024, marcând cea mai mare majorare din ultimii 16 ani. Conform raportului prezentat de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, această creștere survine după o perioadă de stagnare în 2023.

În perioada ianuarie-martie 2024, prețurile locuințelor au atins un nivel maxim istoric, cu o creștere estimată de 9,8%. Cu toate acestea, numărul de tranzacții imobiliare a scăzut, indicând o înviorare a pieței prin prețuri mai mari, dar cu activitate redusă. „Ultima dată când prețurile au fost atât de mari a fost în 2008,” a subliniat Ioniță în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Evoluția prețurilor a variat de-a lungul anilor. În 2023, prețurile au stagnat, dar în primul trimestru al anului 2024, prețurile au crescut cu 9,8%. Ioniță a remarcat că prețurile apartamentelor în Chișinău au avut o dinamică fluctuantă în ultimele două decenii, cu creșteri semnificative în anii 2000 și scăderi marcante în perioada crizei economice globale.

Economistul a evidențiat că în 2024, prețurile apartamentelor noi au crescut cu 11,9% în valoare anuală, iar piața secundară a înregistrat o creștere anuală de 9,8%. Acest fenomen este rar întâlnit în ultimii zece ani, indicând o preferință crescută pentru apartamentele de pe piața secundară.

Accesibilitatea creditelor ipotecare a fost un alt subiect abordat de Ioniță. El a menționat că rata medie a dobânzii la creditele imobiliare a scăzut la 8% în primul trimestru din 2024, comparativ cu 13% în perioada 2021-2022. Acest fapt, alături de creșterea veniturilor populației, a făcut ca accesul la creditele ipotecare să devină din nou o soluție viabilă pentru achiziționarea de locuințe.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a afirmat că piața imobiliară din Chișinău se află într-o fază de reechilibrare după o perioadă de stagnare și incertitudine. Creșterea prețurilor este susținută de cererea pentru locuințe noi și secundare, iar tendința de creștere a veniturilor contribuie la menținerea accesibilității locuințelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil. preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comentariul expertului WatchDog.MD, Andrei Curăraru, despre campania de dezinformare pornită de agenții Kremlinului în urma declarației șefului Delegației UE în Moldova, Janis Mazeiks.

„Departe de a încerca să comentăm ceea ce zic diplomații despre vânzarea terenurilor agricole în Uniunea Europeană, simțim obligația de a preveni panică inutilă. Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? Răspunsul e pe cât se poate de simplu. Vedeți hoarde de străini care să cumpere terenuri agricole în România sau Bulgaria? S-au transformat țările din Europa Centrală și de Est în ferme străine? Nu. Pentru că au negociat corect și au asigurat că investițiile în agricultură să vină în folosul țării și satelor unde vin.

România. Exemplul perfect că nu se vinde tot străinilor odată ce intri în UE. După aderare, au avut 7 ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După aceea, da, străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte. Trebuie să fii rezident timp de 5 ani, să desfășori activități agricole același termen și să ai 75% din venituri din agricultură.

Ungaria. O țară care a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Fără șanse dacă nu sunt rezidenți de cel puțin 3 ani și activi în agricultură.

Polonia. A blocat vânzările către străini timp de 14 ani (!) după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin 5 ani și să se apuce de agricultură.

Letonia. Cetățenii non-UE nu pot cumpăra deloc terenuri agricole, iar cei din UE trebuie să fie rezidenți permanenți și să treacă un test de limbă. Se pare că trebuie să știi mai mult decât cum să ari un câmp dacă vrei să cumperi teren în Letonia.

Croația. Ultima țară care a intrat în Uniune. Au avut un moratoriu de 10 ani, timp în care nimeni din afara țării nu putea cumpăra teren. După asta, s-au deschis piața, dar cu aprobări speciale de la Ministerul Agriculturii. Pot fi procurate 10 hectare de către persoane fizice rezidente și până la 100 hectare de către persoane juridice rezidente. Nu pot fi procurate pășuni și păduri.

Acum, să revenim la noi. Moldova nu va fi obligată să facă nimic ce nu e în interesul nostru național. Vom negocia dur și inteligent, exact așa cum au făcut celelalte țări. Nu va veni nimeni să ne dicteze cum să ne vindem pământul, pentru că fiecare țară din UE și-a protejat fermierii și a negociat condiții personalizate.

Dacă ne uităm la România, Polonia sau Croația, nu vedem nicio invazie de cumpărători străini care să fi preluat terenurile agricole. Așa va fi și pentru noi: cu reguli clare, cu garanții pentru agricultori și cu grijă pentru ceea ce contează cu adevărat – viitorul nostru comun”.

Andrei Curăraru, expert WatchDog.MD

#campanie de dezinformare #Jānis Mažeiks #Kremlin