Consilier BNR, despre mirajul îmbogățirii cripto. Bogăția vine de la cei care pierd, nu există niciun fel de profit

22 Sept. 2024, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
22 Sept. 2024, 09:51 // Bani și Afaceri //  bani.md

Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, a vorbit, la Digi24, despre mirajul îmbogăţirii în urma investiţiilor în criptomonede, el arătând că într-un astfel de sistem, pentru ca unii să se îmbogăţească, alţii trebuie să piardă, având în vedere că practic nu se fac investiţii în nimic din economia reală.

„De pe unele site-uri de pe internet vei afla că în zece ani de acum înainte o să ajungă la un milion de dolari un Bitcoin. E foarte bine! Deci toată lumea se va îmbogăţi. Şi nimeni nu-şi pune întrebarea: dom-le, dar de unde vine bogăţia asta? Bogăţia asta vine numai de la cei care pierd, pentru că nu există niciun fel de profit, nimic, zero! Şi nici nu are cum să fie, din cauză că ăsta este un joc paralel, nu intră în lumea reală, nu ajungi să investeşti”, a afirmat Eugen Rădulescu sâmbătă, la Digi 24, subliniind că opinia exprimată este una personală, nu a BNR.

El a explicat că afacerile cu criptomonede nu construiesc, nu produc nimic şi, ca atare, nu pot avea profit.

Rădulescu susţine că afacerile cu criptomonede sunt „influenţate de o excepţional de bine pusă la punct propagandă”.

„Am discutat cu oameni care sunt favorabili şi care spun: Bitcoin se face un număr limitat, vor în total 21 de milioane, cam aşa, şi atunci nu fac inflaţie. Păi de ce ar face inflaţie, din moment ce nu sunt în economie? Ele nu există! Cum să faci inflaţie din ceva care nu e decât un joc închis între participanţii la joc? Ce a favorizat extraordinar de tare creşterea aceasta a fost dezvoltarea fulgerătoare din ultimele decenii a internetului şi a facilităţilor pe care internetul le permite”, mai spune Eugen Rădulescu.

Acesta susţine că piaţa criptmonedelor este doar „un firicel de nisip” în piaţa valutară internaţională.

„M-am uitat la cât sunt tranzacţiile pe piaţa de Bitcoin. Undeva între 20-40 de miliarde de dolari zilnic, astea sunt tranzacţiile. Să ştiţi că pe piaţa valutară din România, numai în România, sunt tranzacţii în medie de 3 miliarde de euro zilnic. Nu e cine ştie ce piaţă! Dacă ne uităm la piaţa monetară a lumii, Bitcoin este un firicel de nisip”, argumentează Eugen Rădulescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Aug. 2026, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Aug. 2026, 10:22 // Actual //  Grîu Tatiana

Pe malul drept al Nistrului, acolo unde istoria se împletește cu legenda, se ridică una dintre cele mai impresionante fortificații medievale ale Moldovei – Cetatea Soroca. Ridicată pentru a apăra vadurile de trecere peste râu și pentru a opri incursiunile tătarilor, cetatea a devenit, peste secole, un simbol al rezistenței și al identității moldovenești.

Primele mențiuni despre Cetatea Soroca datează din anul 1499, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. La acea vreme, fortificația era construită din lemn și pământ și avea rolul de a proteja unul dintre cele mai importante puncte de trecere peste Nistru. Poziția sa strategică a transformat rapid Soroca într-un loc esențial pentru apărarea și organizarea frontierei de nord-est a Moldovei.

La mijlocul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Petru Rareș, cetatea a fost reconstruită din piatră și a căpătat forma pe care o putem vedea și astăzi. Noul edificiu impresionează prin planul său circular, cu un diametru de aproximativ 37,5 metri, patru turnuri rotunde de apărare și un turn de acces de formă rectangulară. Această arhitectură o face unică printre cetățile medievale moldovenești și una dintre cele mai bine conservate fortificații din regiune.

Ridicată pe malul abrupt al Nistrului, cetatea străjuia trecerea peste râu și avea rolul de a proteja ținutul Sorocii de invazii. În jurul acestei fortificații s-a dezvoltat treptat și orașul, care a devenit un important punct comercial și administrativ în Moldova medievală.

Un element simbolic al cetății este capul de bour – stema Moldovei medievale – amplasat deasupra portalului de intrare.

În ultimii ani, Cetatea Soroca a trecut printr-un amplu proces de restaurare. Între 2013 și 2015, în cadrul proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale”, finanțat de Uniunea Europeană, fortificația a fost consolidată și readusă la frumusețea de odinioară. Lucrările au continuat ulterior, fiind restaurate zidurile, cazematele și alte elemente ale construcției. Astăzi, vizitatorii pot descoperi inclusiv o capcană medievală cunoscută sub numele de „Gura de lup”, folosită cândva pentru apărarea cetății.

Astăzi, Cetatea Soroca este una dintre cele mai importante atracții turistice ale Republicii Moldova. Vizitatorii pot descoperi aici nu doar o fortificație impresionantă, ci și o parte esențială din istoria Moldovei medievale. Ridicată acum mai bine de cinci secole, cetatea continuă să vegheze malul Nistrului, amintind de vremurile în care aceste ziduri apărau țara de invazii și păstrau vie identitatea unui popor.