Tandemul Belei Elena și Olga în favorizarea hotărârii judecătorești abuzive în privința condamnatului Roșca Valeriu

20 Ian. 2026, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2026, 09:53 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” informează titularii de drepturi și publicul interesat că, în urma verificărilor efectuate în calitate de succesor universal al AO „Oficiul Republican al Dreptului de Autor” (AO ORDA), au fost identificate circumstanțe de o gravitate deosebită privind modul în care, în anul 2018, a fost favorizată anularea condamnării și stingerea antecedentului penal al dlui Roșca Valeriu, persoană condamnată anterior pentru infracțiuni de corupție.

Aceste informații sunt de interes public major, întrucât privesc persoane care au deținut și exercitat funcții de conducere în organisme din domeniul gestiunii colective, cu impact direct asupra administrării veniturilor titularilor de drepturi.

Totodată, prezentul demers este determinat de faptul că, în urma verificărilor interne și a constatărilor oficiale recente ale autorităților de control, a ieșit la iveală un tipar de conduită ce nu putea fi ignorat de actuala conducere a AN „COPYRIGHT”.

Din actele și informațiile examinate rezultă existența unui tandem de acțiune format din Belei Olga și Belei Elena, care, prin roluri distincte și complementare, ar fi contribuit la obținerea unei soluții judiciare favorabile, prin inducerea în eroare a instanței și prin exercitarea de influențe nelegitime.

În primul rând, Belei Olga, în calitate de director al AO ORDA în perioada octombrie 2017 – mai 2018, avea obligația legală de a asigura veridicitatea actelor oficiale emise în numele organizației. Cu toate acestea, în cadrul procedurii judiciare inițiate de dl Roșca Valeriu la 22.05.2018, a fost prezentată instanței o adeverință eliberată de AO ORDA, potrivit căreia acesta ar fi activat oficial în cadrul asociației în baza unui contract din 01.05.2015 și ar fi avut o conduită profesională pozitivă. Verificările interne efectuate ulterior, în calitate de succesor, indică neconcordanțe esențiale între conținutul adeverinței și situația documentară reală, inclusiv lipsa raporturilor de muncă efective din februarie 2017, absența documentelor salariale, fiscale și administrative uzuale.

Aceste circumstanțe, care urmează a fi apreciate sub aspect penal exclusiv de organele competente, nu reprezintă simple erori formale, ci indică probabila emitere intenționată a unui document cu conținut fals, utilizat pentru a influența hotărârea judecătorească în interesul dlui Roșca Valeriu și pentru a ascunde de instanță situația sa juridică reală. Din informațiile analizate rezultă că, la acel moment, dl Roșca Valeriu deținea funcția de administrator al IP CLAD, având calitatea de persoană care gestiona o organizație, cu drepturi și obligații în exercitarea funcțiilor administrative de dispoziție și organizatorico-economice. Această calitate era relevantă în contextul în care asupra sa fusese aplicată pedeapsa complementară a privării de dreptul de a ocupa funcții publice, iar prezentarea unei false încadrări profesionale în cadrul AO ORDA a avut rolul evident de a evita apariția unor întrebări legitime din partea instanței privind exercitarea reală a unor funcții incompatibile cu statutul său juridic.

În al doilea rând, Belei Elena, aflată la acel moment într-o funcție publică de rang înalt, ar fi avut un rol determinant în faza de recurs. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, aceasta ar fi discutat cu Sergiu Brînză, soțul judecătoarei Liubovi Brînză – membră a completului de judecată al Curții de Apel Chișinău care a examinat recursul dlui Roșca Valeriu – sugerând exercitarea de influențe asupra soției sale pentru obținerea unei soluții favorabile cumnatului său. Acest ansamblu de fapte au fost reflectate public într-o investigație jurnalistică.

Totodată, există o înregistrare video a discuțiilor purtate, făcută publică, care poate fi vizionată aici.

Existența acestor materiale ridică suspiciuni rezonabile privind traficul de influență în scopul favorizării unei decizii judiciare, aprecierea definitivă a faptelor revenind exclusiv organelor competente.

Relevanța acestor circumstanțe este întărită de succesiunea obiectivă a soluțiilor judiciare. Astfel, prima instanță a respins cererea dlui Roșca Valeriu ca neîntemeiată, apreciind în mod corect și întemeiat că nu sunt întrunite condițiile legale pentru anularea condamnării. Abia ulterior implicării atribuite dnei Belei Elena în faza de apel, soluția a fost schimbată radical, Curtea de Apel admițând recursul și dispunând anularea condamnării și stingerea antecedentului penal. Această schimbare de soluție, survenită după demersurile de influențare reflectate public, întărește suspiciunea existenței unei legături cauzale între intervențiile nelegitime și rezultatul judiciar obținut.

Acțiunile celor două surori se completează astfel într-un mecanism coerent de favorizare: pe de o parte, crearea unei aparențe factuale false prin adeverința emisă de Belei Olga, care a alimentat premisa „bunei conduite profesionale” a condamnatului și a ascuns statutul său juridic real, iar pe de altă parte, presiunea nelegitimă asupra actului de justiție prin demersurile atribuite Belei Elenei. Împreună, aceste acțiuni au generat cadrul în care instanța de apel a fost pusă în situația de a decide pe baza unei realități denaturate.
În acest context, AN „COPYRIGHT” subliniază că soluția de admitere a recursului din 27.09.2018 a fost fundamentată inclusiv pe premisa activării oficiale a dlui Roșca Valeriu la AO ORDA și pe o interpretare extensivă a art. 90 alin. ( 8 ) Cod penal. Din analiza juridică rezultă că această interpretare este serios contestabilă, întrucât pedeapsa complementară a privării de dreptul de a ocupa funcții publice fusese aplicată ca accesorie pedepsei cu închisoarea, iar, potrivit art. 65 alin. (4) Cod penal, termenul ei curge de la executarea pedepsei principale, care nu a avut loc. În aceste condiții, decizia a creat, prin manipularea literei legii, o situație în care o pedeapsă legal aplicată a rămas fără posibilitate reală de executare, contrar scopului pedepsei penale și principiului inevitabilității răspunderii.

Este relevant faptul că acest mod de operare nu reprezintă un episod izolat. Ulterior, Belei Olga și Roșca Valeriu s-au manifestat din nou în tandem, demonstrând un tipar de conduită contrar legii. În urma verificărilor efectuate de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) asupra activității fostei conduceri a AO SC CLAD – fostul director Roșca Valeriu și fosta juristă principală Olga Belei – au fost stabilite oficial fapte și circumstanțe ce au generat prejudicii de ordinul milioanelor de lei, constatate prin Actul de Control special AGEPI nr. 6/988 din 30.06.2025. Acest act reflectă semnarea și gestionarea ilegală a contractelor de licență, diminuarea artificială a tarifelor, acordarea de scutiri nejustificate, aplicarea de reduceri arbitrare și manipularea documentelor contractuale și a evidențelor contabile, cu impact direct asupra veniturilor titularilor de drepturi.

În prezent, aceste fapte fac obiectul plângerilor aflate spre investigare la Centrul Național Anticorupție (CNA), depuse de noua conducere a AO SC CLAD, în vederea tragerii la răspundere a persoanelor care ar fi acționat contrar obligațiilor funcționale și normelor statutare, prejudiciind titularii de drepturi cu sume considerabile.
AN „COPYRIGHT” consideră necesară prezentarea acestor informații pentru protejarea intereselor titularilor de drepturi și pentru asigurarea transparenței în domeniul gestiunii colective. Organizația își rezervă dreptul de a sesiza autoritățile competente cu privire la indiciile de emitere a actelor cu conținut neveridic și de influențare a actului de justiție, precum și de a coopera deplin cu instituțiile statului pentru clarificarea completă a situației.

Prezentul comunicat are caracter informativ. Stabilirea existenței unor infracțiuni și a răspunderii individuale revine exclusiv organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată.

Realitatea Live

20 Ian. 2026, 11:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Ian. 2026, 11:42 // Actual //  Ursu Victor

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!