Țara care interzice cremele cu protecție solară pe plajă. Ce amendă riscă turiștii ce nu respectă regula

Cremele cu protecție solară, folosite de turiști pe plajă, au fost interzise în Thailanda, deoarece reprezintă un pericol pentru viața subacvatică. Guvernul thailandez se opune folosirii acestor loțiuni, deoarece conțin substanțe suficient de periculoase încât să amenințe viețuitoarele din apă.

Decizia a venit în urma unor studii efectuate de coasta de sud-est a țării, care au arătat că o mulțime de corali au ost afectați de cremele folosite de turișii care au înotat, notează The Independent.

Loțiunile interzise sunt cele care conțin substanțe chimice precum: oxibenzonă, octinoxat, 4-metilbenziliden camfor sau butilparaben.

Substanțele chimice „deteriorează recifele de corali, distrug larvele, le obstrucționează sistemul reproductiv și provoacă decolorarea recifelor de corali”, este menționat în anunțul Departamentului Parcului Național, Conservării Faunei Sălbatice și a Plantelor din Thailanda.

Oricine va folosi astfel de creme poate fi amendat cu până la 2.000 de lire sterline. Cu toate acestea, este încă neclar cum va fi implementată măsura.

Restricții similare mai sunt și în mica naţiune insulară Palau, din Micronezia, sau în statul american Hawaii.

Nu în ultimul rând, în 2018, autorităţile au decis închiderea pentru o perioadă nedeterminată a Maya Bay, golful devenit celebru datorită filmului „The Beach”, cu Leonardo DiCaprio, după ce au fost semnalate daune profunde provocate recifurilor de corali.

#crema cu protectie solara #thailanda #interzice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.