Țara care interzice cremele cu protecție solară pe plajă. Ce amendă riscă turiștii ce nu respectă regula

Cremele cu protecție solară, folosite de turiști pe plajă, au fost interzise în Thailanda, deoarece reprezintă un pericol pentru viața subacvatică. Guvernul thailandez se opune folosirii acestor loțiuni, deoarece conțin substanțe suficient de periculoase încât să amenințe viețuitoarele din apă.

Decizia a venit în urma unor studii efectuate de coasta de sud-est a țării, care au arătat că o mulțime de corali au ost afectați de cremele folosite de turișii care au înotat, notează The Independent.

Loțiunile interzise sunt cele care conțin substanțe chimice precum: oxibenzonă, octinoxat, 4-metilbenziliden camfor sau butilparaben.

Substanțele chimice „deteriorează recifele de corali, distrug larvele, le obstrucționează sistemul reproductiv și provoacă decolorarea recifelor de corali”, este menționat în anunțul Departamentului Parcului Național, Conservării Faunei Sălbatice și a Plantelor din Thailanda.

Oricine va folosi astfel de creme poate fi amendat cu până la 2.000 de lire sterline. Cu toate acestea, este încă neclar cum va fi implementată măsura.

Restricții similare mai sunt și în mica naţiune insulară Palau, din Micronezia, sau în statul american Hawaii.

Nu în ultimul rând, în 2018, autorităţile au decis închiderea pentru o perioadă nedeterminată a Maya Bay, golful devenit celebru datorită filmului „The Beach”, cu Leonardo DiCaprio, după ce au fost semnalate daune profunde provocate recifurilor de corali.

#crema cu protectie solara #thailanda #interzice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat, la postul public Moldova 1, că neprimireauspendarea ultimei tranșe din actualul program cu Fondul Monetar Internațional nu a fost cauzată de incertitudinile din jurul reformei justiției sau de funcționarea structurilor anticorupție.
Potrivit șefului Guvernului, FMI a încercat să înțeleagă procesele interne, însă expirarea ultimei tranșe a fost determinată de factori „mai degrabă subiectivi”, inclusiv de contextul electoral și de faptul că Fondul nu și-a organizat misiunile în Republica Moldova, ceea ce a dus la expirarea programului în luna octombrie.

Premierul a subliniat că Republica Moldova nu se află într-o situație de criză macroeconomică și, din acest motiv, nu are o nevoie urgentă de finanțare din partea FMI. „Mesajul Fondului Monetar a fost clar: avem suficienți bani, iar FMI intervine, de regulă, în situații de urgență”, a spus Munteanu.

Cu toate acestea, Guvernul își dorește un nou program cu FMI, chiar și fără componentă financiară, pentru rolul său de „certificare” a stării macroeconomice. „Este un semnal extrem de important pentru ceilalți parteneri și pentru piețe”, a explicat premierul, făcând referire la faptul că instituții precum Banca Mondială și donatorii bilaterali își calibrează sprijinul în funcție de evaluările FMI.

În acest context, Munteanu a invocat exemplele internaționale, inclusiv cazul Grecia, unde programele FMI au precedat intervențiile masive ale altor finanțatori, tocmai pentru a oferi o evaluare credibilă a situației macroeconomice.

Premierul a amintit că ultimul raport al FMI confirmă faptul că datoria publică a Republicii Moldova este gestionabilă, chiar dacă există presiuni bugetare legate de deficit, explicate prin investițiile capitale. „Ați văzut reacția piețelor și decizia băncii centrale de a reduce rata de refinanțare cu un punct procentual, urmată de reacția băncilor comerciale”, a spus el.

În opinia șefului Executivului, aceste semnale arată că economia este percepută pozitiv de piețe, iar un nou program cu FMI, estimat pentru primăvara anului viitor, ar putea duce la îmbunătățirea ratingului de țară. „Un rating mai bun înseamnă investiții mai multe și finanțare la costuri mai mici. Sentimentul investitorilor, atunci când există un program cu Fondul Monetar, este clar pozitiv”, a concluzionat premierul.