Ţara din Europa cu un salariu minim de 1.700 de euro pe lună, dar tot privesc cu teamă spre viitor

După luni de zile în care s-a luptat să se descurce, bugetul de luna trecută a venit ca o uşurare pentru lucrătorul poştal olandez Richard Huisjing, conform Financial Times.

Guvernul s-a angajat să aplice o creştere a salariului minim de 10% începând cu luna ianuarie, pentru a face faţă creşterii uriaşe a costului vieţii, după ce invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina a dus la creşterea costurilor pentru energie şi alte produse de bază, scrie ZF.

Huisjing, care câştigă puţin peste minimul actual, se teme că nici măcar acest lucru nu va fi suficient pentru a-şi acoperi facturile.

„Preţurile la alimente sunt din ce în ce mai mari, la fel şi la energie”, a spus el. Fără persoane în întreţinere, el spune că se poate descurca în acest moment, dar este „temător pentru viitor”.

De când a început războiul din Ucraina, la sfârşitul lunii februarie, costurile pentru alimentele de bază pentru gătit au crescut vertiginos. O sticlă de trei litri de ulei de floarea-soarelui, un produs esenţial în majoritatea gospodăriilor olandeze s-a dublat, ajungând la 10 euro în câteva luni.

Criza costului vieţii din Ţările de Jos, unde inflaţia a ajuns la 17% până în septembrie 2021, pe fondul creşterii preţurilor la energie, este reflectată în întreaga Europă. Anual, preţurile au crescut cu 10% în zona euro. În cele trei state baltice, inflaţia este de peste două ori mai mare. Salariile au fost majorate pentru cei mai săraci lucrători din cele 21 de ţări ale UE care au legi privind salariul minim.

Această rundă de creşteri salariale nu este însă pe placul tuturor, declanşând ciocniri între grupurile de lucrători şi întreprinderi.

ETUC, confederaţia sindicatelor la nivelul UE, a declarat că valoarea reală a salariului minim a scăzut în medie cu aproximativ 5 % şi cu aproape 20 % în unele state membre.

„Criza actuală are un impact chiar mai mare decât criza financiară asupra persoanelor cu salarii mici”, a declarat Esther Lynch, secretar general adjunct al CES. „Oricât de buni aţi fi la bugetele casnice, nu veţi reuşi să ajungeţi la sfârşit de lună.”

Tuur Elzinga, preşedintele FNV, sindicatul din Huisjing, a respins bugetul actual. FNV doreşte ca salariul minim care este în prezent între 10,14 şi 11,46 euro, în funcţie de numărul de ore lucrate, să ajungă la 14 euro pe oră.

Întreprinderile consideră că guvernul olandez merge deja prea departe, prea repede. VNO, organismul patronal olandez, a declarat că guvernul ar trebui să majoreze prestaţiile sociale în loc să forţeze companiile aflate în dificultate să plătească mai mult.

Geert-jan Castelijn, care deţine un magazin de modă administrat de familie în apropiere de oraşul Maastricht, în sudul ţării, a declarat că ar avea dificultăţi în a asigura această creştere. Deşi doar câţiva dintre cei 25 de angajaţi ai săi câştigă salariul minim, el a spus că ar trebui să mărească toate salariile pentru a menţine diferenţele dintre clasele de salarizare.

Din fericire, anul trecut a rezolvat problema costurilor cu energia până în 2026, dar vrea totuşi să reducă consumul.

„Vreau să investesc în eficienţa energetică şi în dezvoltarea personalului”, a declarat Castelijn. „Nu putem creşte preţurile cu 10%. Clienţii amână deja achiziţiile”.

Creşterea rapidă a salariilor face dificilă bugetarea, a spus el. El trebuie să ramburseze un împrumut de urgenţă de 224.000 de euro de la stat pentru coronavirus în următorii cinci ani. „Am putea avea un cerc vicios, cu inflaţia şi salariile care cresc împreună, aşa cum am văzut în anii ’70”, a spus el.

Înapoi în Olanda, locurile de muncă sunt atât de numeroase încât Huisjing a decis să nu aştepte ca guvernul să ofere sprijin. El a găsit un nou loc de muncă luna aceasta la un magazin de bricolaj, unde este plătit cu 13 euro pe oră.

#buget #salariu #Olanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.