Țara europeană care va oferi un ajutor financiar de 15 milioane de euro unui stat dușman Israelului

Şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a promis miercuri un ajutor în valoare de 15 milioane de euro pentru armata libaneză, într-un context de îngrijorare în creştere cu privire la tensiunile de la frontiera cu Israelul, pe fondul războiului din Fâşia Gaza, informează AFP.

Armata trebuie să fie în măsură să exercite un „control eficace” în regiune, pentru a „stăvili miliţiile armate şi organizaţiile teroriste”, a declarat Baerbock aflată în vizită la Beirut, adăugând că este vorba de un ajutor care să-i permită armatei libaneze să-şi securizeze mai bine frontiera sudică pe care o are cu Israelul.

Ajutorul va servi în mod concret pentru achiziţia de carburant, precum şi pentru formarea trupelor libaneze de supraveghere a frontierelor, a precizat Annalena Baerbock.
Armata israeliană şi Hezbollah, puternica mişcare şiită libaneză aliată a Hamas-ului palestinian, se confruntă zilnic în schimburi de focuri de o parte şi de alta a frontierei israeliano-libaneze, de la începutul războiului sângeros dintre Israel şi Hamas, declanşat pe 7 octombrie, după atacul sângeros al mişcării islamiste palestiniene.

Ciocniri transfrontaliere au suscitat temeri privind un conflict regional mai vast, ceea ce a determinat mai mulţi diplomaţi occidentali să se deplaseze la Beirut, pentru a îndemna la reţinere şi a discuta asupra unor soluţii politice.

Baerbock, care a discutat cu prim-ministrul libanez Najib Mikati, a declarat că o escaladare a conflictului „ar fi o catastrofă pentru cele două ţări”.

Ea a îndemnat Hezbollah să se retragă din regiunea frontalieră, unde mişcarea susţinută de Iran este majoritar activă, după cum cere rezoluţia 1701 a Naţiunilor Unite, adoptată pentru a pune capăt războiului dintre Israel şi Hezbollah din 2006.

„Războiul din Gaza împotriva Hamas nu trebuie să servească drept pretext pentru a deschide un alt front şi a provoca un război regional”, a spus şefa diplomaţiei germane, în timpul unei vizite pe o fregată germană în portul din Beirut.

Soldaţii germani fac parte din Forţa Interimară a ONU în Liban (Finul), însărcinată să supravegheze zona situată la frontiera israeliano-libaneză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#liban #ajutor #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.