Ţara europeană unde numărul unor boli extrem de grave s-a dublat în ultima vreme. Nivelul atins reprezintă un record

07 Iun. 2023, 06:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Iun. 2023, 06:52 // Actual //  bani.md

Număr record de diagnostice de gonoree şi sifilis înregistrate în Anglia în 2022. „Am văzut mai multe diagnostice de gonoree în 2022 decât oricând înainte, cu creşteri mari, în special la tineri”, spune un medic.

Cifrele anuale ale Agenţiei britanice de securitate sanitară (UKHSA) arată că diagnosticele de gonoree au crescut la 82.592 în 2022, o creştere de 50,3% faţă de 2021 (54.961), scrie Sky News.

Acesta este cel mai mare număr de diagnostice într-un an de când au început înregistrările în 1918, a precizat UKHSA.
De asemenea, diagnosticele de sifilis infecţios au crescut la 8.692 în 2022, cel mai mare număr anual din 1948.

Persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani sunt cele mai susceptibile de a fi diagnosticate cu boli cu transmitere sexuală din cauza faptului că îşi schimbă partenerii sexuali mai des decât alte grupe de vârstă.
Dr. Hamish Mohammed, epidemiolog consultant la UKHSA, a declarat: „Am văzut mai multe diagnostice de gonoree în 2022 decât oricând înainte, cu creşteri mari, în special la tineri. Infecţiile cu transmitere sexuală (ITS) nu sunt doar un inconvenient – ele pot avea un impact major asupra sănătăţii dvs. şi a oricărui partener sexual”.

„Prezervativele sunt cea mai bună apărare, dar dacă nu aţi folosit unul ultima dată când aţi făcut sex cu un partener nou sau ocazional, faceţi-vă un test pentru a depista din timp orice potenţiale infecţii şi pentru a preveni transmiterea lor altora. Testarea este importantă pentru că este posibil să nu aveţi niciun simptom al unei ITS.”

Deşi, de obicei, ITS sunt uşor de tratat cu antibiotice, unele pot provoca probleme grave de sănătate, inclusiv infertilitate şi boli inflamatorii pelviene.

UKHSA a îndemnat oamenii să folosească prezervative şi să se testeze în mod regulat dacă fac sex cu parteneri noi sau ocazionali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.