Ţara europeană unde numărul unor boli extrem de grave s-a dublat în ultima vreme. Nivelul atins reprezintă un record

Număr record de diagnostice de gonoree şi sifilis înregistrate în Anglia în 2022. „Am văzut mai multe diagnostice de gonoree în 2022 decât oricând înainte, cu creşteri mari, în special la tineri”, spune un medic.

Cifrele anuale ale Agenţiei britanice de securitate sanitară (UKHSA) arată că diagnosticele de gonoree au crescut la 82.592 în 2022, o creştere de 50,3% faţă de 2021 (54.961), scrie Sky News.

Acesta este cel mai mare număr de diagnostice într-un an de când au început înregistrările în 1918, a precizat UKHSA.
De asemenea, diagnosticele de sifilis infecţios au crescut la 8.692 în 2022, cel mai mare număr anual din 1948.

Persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani sunt cele mai susceptibile de a fi diagnosticate cu boli cu transmitere sexuală din cauza faptului că îşi schimbă partenerii sexuali mai des decât alte grupe de vârstă.
Dr. Hamish Mohammed, epidemiolog consultant la UKHSA, a declarat: „Am văzut mai multe diagnostice de gonoree în 2022 decât oricând înainte, cu creşteri mari, în special la tineri. Infecţiile cu transmitere sexuală (ITS) nu sunt doar un inconvenient – ele pot avea un impact major asupra sănătăţii dvs. şi a oricărui partener sexual”.

„Prezervativele sunt cea mai bună apărare, dar dacă nu aţi folosit unul ultima dată când aţi făcut sex cu un partener nou sau ocazional, faceţi-vă un test pentru a depista din timp orice potenţiale infecţii şi pentru a preveni transmiterea lor altora. Testarea este importantă pentru că este posibil să nu aveţi niciun simptom al unei ITS.”

Deşi, de obicei, ITS sunt uşor de tratat cu antibiotice, unele pot provoca probleme grave de sănătate, inclusiv infertilitate şi boli inflamatorii pelviene.

UKHSA a îndemnat oamenii să folosească prezervative şi să se testeze în mod regulat dacă fac sex cu parteneri noi sau ocazionali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#boli #amenintare #Anglia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.