Țara în care elevii sunt în sălile de clasă, restaurantele sunt deschise, iar turiștii sunt bineveniți

În Islanda elevii sunt merg obișnuit la ore, iar restaurantele și barurile sunt deschise, la fel și turiștii sunt bineveniți. Islanda a învins lupta cu pandemia, iar țara nu a mai înregistrat cazuri de Covid-19 timp de câteva săptămâni, la fel nu au fost raportate cazuri de infectare cu noile tulpini ale virusului fără să închidă granițele.

„Dacă mă gândesc la această pandemie, ceea ce iese în evidență cu adevărat este modul în care a participat publicul islandez, modul în care oamenii și-au pus într-adevăr încrederea în sfaturile experților și ale oamenilor de știință”, a spus prim-ministrul țării, Katrín Jakobsdóttir, într-un interviu recent. „Practic, și-au schimbat comportamentul”.

Islanda s-a concentrat pe un sistem riguros de testare, urmărire, carantină și izolare și nu a recurs la restricții extreme, scrie NBC News.

Islanda este o insulă vulcanică îndepărtată din Atlanticul de Nord, în apropierea cercului polar polar și are o populație mică de aproximativ 350.000, ceea ce îi oferă anumite avantaje specifice în gestionarea pandemiei. Jakobsdóttir atribuie acest succes și sistemului public de sănătate, unei comunicări clare cu publicul și unui sentiment general de solidaritate pentru binele țării.

Pentru a intra în Islanda vizitatorii și cetățenii care revin în țară trebuie să prezinte la sosire teste PCR negative și apoi să fie testați la aeroport și din nou, după cinci zile de carantină.

„Nouăzeci și opt la sută dintre oameni se prezintă la al doilea test”, a spus Jakobsdóttir. „Și cred că acesta este un rezultat uimitor”.

Islanda a înregistrat peste 6.000 de cazuri confirmate de coronavirus și 29 de decese. Thórólfur Guðnason, epidemiologul șef al țării, a declarat că acum pun accentul pe prevenirea unui alt val, întrucât țara începe să-și deschidă și mai mult granițele.

Consilierii guvernamentali au decis să le permită persoanelor care au primit două doze de vaccin și celor care au fost deja infectate să renunțe la carantină. „Trebuie să deschidem cumva granițele. Am încercat să facem acest lucru într-un mod științific”, a spus el.

Brent Ozar, un consultant în tehnologia informației din San Diego, s-a mutat în Islanda cu o viză de muncă la distanță, pe care o serie de țări o oferă pentru a atrage cetățeni străini. Viza oferită de Islanda lucrătorilor la distanță le permite străinilor să locuiască și să lucreze în țară timp de până la șase luni, atât timp cât îndeplinesc anumite cerințe.

„Am ajuns în Islanda pentru că am astm și, când a apărut coronavirusul, ne-am gândit la toate locurile în care am putea merge în lume, iar Islanda era chiar un loc magic în care puteam merge”, a spus el. „Ne simțim ca și cum am trăi la țară, să zicem, în Michigan sau în Ohio, dar într-o atmosferă cu adevărat europeană”.

Ozar a spus că în Islanda se simte mult mai sigur, deoarece publicul ia în serios amenințarea reprezentată de virus. „Nu trebuie să-mi fac griji că o să intru într-un lift și o să mă întâlnesc cu oameni care nu poartă măști”, a spus el.

Redeschiderea școlilor a fost o prioritate pentru Islanda

Solidaritatea a permis Islandei să-și păstreze și școlile deschise, ceea ce multe alte țări nu au reușit să facă. În Islanda, copiii cu vârsta sub 16 ani se află în sălile de clasă din august 2020.

„Aceasta a fost o prioritate absolută pentru noi”, a spus Jakobsdóttir, care a fost aleasă prim-ministru în 2017, când avea vârsta de 41 de ani, fiind unul dintre cei mai tineri lideri din lume.

Ea a spus că, atunci când a decis să mențină școlile deschise, a luat în considerare și efectul pe care îl va avea acest lucru asupra femeilor și asupra capacității acestora de a lucra.

„Cred că dacă există o lecție pe care o putem învăța din această pandemie, aceasta este importanța muncii femeilor din întreaga lume în sectorul sănătății, în sistemele de asistență socială”, a spus ea.

Totuși, Jakobsdóttir a spus că este îngrijorată de noile variante de coronavirus, precum și de alte pericole în afară de Covid-19. Ceea ce reprezintă un avantaj pentru Islanda în gestionarea pandemiei, este în același timp un pericol din alte puncte de vedere. În ultimele săptămâni, peste 20.000 de cutremure au zguduit Peninsula Reykjanes, iar oamenii de știință se tem că în zonă ar putea erupe un vulcan.

#Islanda #restrictii #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a urcat pe locul al treilea între furnizorii de orz ai Uniunii Europene în sezonul iulie 2024–iunie 2025, exportând pe piața comunitară 117 807 tone și depășind astfel Serbia, arată o analiză a economistului Iurie Rija bazată pe date Eurostat. Deși volumul este aproape identic cu cel din sezonul precedent (116 162 t), ponderea Moldovei în totalul importurilor UE s-a ridicat de la 6,4 % la 10,3 %, datorită scăderii livrărilor din Marea Britanie și Ucraina. În ansamblu, Moldova a expediat 123 925 t de orz în sezon, cu 22 % mai puțin față de 2023/2024, dar a compensat prin orientarea către piețele europene, unde prețul mediu a fost de 3,29 lei/kg, în creștere față de 3,06 lei/kg în sezonul precedent.

Valoarea totală a exporturilor de orz s-a cifrat la 407,8 mil. lei, sub nivelul din 2023/2024 (485,8 mil. lei), dar aproape dublă față de sezonul 2022/2023. În primele șase luni din 2025 au fost exportate doar 14 363 t, toate în intervalul ianuarie-martie; lipsa livrărilor din aprilie-iunie indică epuizarea stocurilor înainte de noua recoltă. În același timp, prețul mediu a urcat de la 3,85 lei/kg în ianuarie la 4,76 lei/kg în februarie, menținându-se peste patru lei în martie.

Exporturile au fost dominate de trei companii, „OROM-IMEXPO” SRL (25 % din volum), „RUSAGRO-PRIM” SRL (24,6 %) și „DEMIR AGRO” SRL (14 %). În primul semestru din 2025, concentrarea s-a accentuat: „OROM-IMEXPO” a realizat 61,7 % din total, urmată de „CRIST-VALG” SRL (15,1 %) și „RUSAGRO-PRIM” SRL (10,5 %).

Elveția a devenit principala destinație, cu 34,5 mii t (aproape o treime din exporturi) la un preț mediu de 3 lei/kg, urmată de Cipru (33,3 mii t) și Grecia (28,9 mii t). România, odinioară cel mai mare cumpărător, a coborât pe locul patru cu 11 mii t, în timp ce Turcia a preluat poziția a cincea cu 6,1 mii t.

Sezonul de recoltare 2025 a început la 4 iulie, cu randamente prognozate de 4-4,5 t/ha, peste media anului trecut. Prețurile oferite rămân modeste, între 2,60 lei/kg la câmp și 3,10 lei/kg la Giurgiulești, iar tranzacțiile sunt lente: fermierii speră la prețuri mai mari, în timp ce traderii așteaptă clarificări pe piața regională a cerealelor.