Țara în care pentru prima dată în ultimii 25 de ani se solicită o majorare salarială de peste 4 la sută

Confederaţiile sindicale japoneze solicită ca muncitorii să beneficieze de cea mai mare majorare salarială din ultimii 25 de ani, a informat vineri, 4 martie, Japanese Trade Union Confederation, într-un moment în care atât Guvernul de la Tokyo, cât şi Banca Centrală a Japoniei au îndemnat firmele să majoreze salariile angajaţilor pentru a susţine economia.

În cadrul negocierilor salariale de primăvară, denumite „shunto” în Japonia, un sondaj derulat în rândul a aproximativ 2.000 de sindicate din întreaga ţară arată că, pentru acest an, este cerută o majorare salarială medie de 4,49%. Este pentru prima dată după anul 1998 când sindicatele japoneze solicită o majorare salarială mai mare de 4%.

Angajaţii din cea de-a treia economie a lumii au fost încurajaţi de apelurile exprimate de către diverşi decidenţi care au cerut majorarea salariilor pentru a putea susţine revenirea economică fragilă de după pandemie, care este ameninţată de faptul că inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii.

Japanese Trade Union Confederation, organizaţie denumită în mod colocvial drept „Rengo”, este cea mai mare confederaţie sindicală japoneză, ce reprezintă aproximativ şapte milioane de angajaţi. Chiar dacă cei care lucrează în cadrul micilor firme, cei cu contracte de muncă temporare şi cei care nu sunt membri de sindicat beneficiază de majorări salariale mai reduse, cifra rezultată la finalul negocierilor anuale dintre JTUC şi Japan Business Federation este considerată un indicator de referinţă pentru tendinţele salariale din întreaga Japonie.

Potrivit JTUC, sindicatele şi companiile au convenit, anul trecut, asupra unei majorări salariale medii de 2,07%, mai mare decât în anii precedenţi, dar sub ceea ce a solicitat premierul Fumio Kishida drept o majorare semnificativă pentru a stimula creşterea economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #salariu #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.