Țară în service. Autoritățile „sar într-un picior” că avem șomajul mic. Moldovenii au luat calea pribegiei

În trimestrul trei al anului Republica Moldova a înregistrat cea mai mică rată a șomajului din istorie. Țara noastră a data peste cap și statisticile UE unde rata șomajului a fost de 6,7%. „Drama cea mai mare este că rata mică a șomajului se datorează exodului mare al forței de muncă. Cetățenii când nu au unde munci pleacă peste hotare”, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea „Realitatea economică”.

Economistul susține că Republica Moldova a trecut prin trei perioade de la obținerea independenței.

După destrămarea URSS, numărul locurilor de muncă în țara noastră se cifra la 1,6 milioane. Or, în zece ani, numărul acestora s-a redus la 700 mii și acest lucru a fost determinat de marea migrație. A urmat perioada anilor 2000 – 2010 când au fost pierdute încă 100 de mii de locuri de muncă și ne-am stabilizat la 600 mii. Până în anul 2020 numărul forței de muncă a rămas relativ la fel. La sfârșitul anului 2021, numărul locurilor de muncă va fi de 610 mii. Cele 8000 de locuri noi de muncă create recuperează ratările din perioada crizei pandemice”, a explicat Veceslav Ioniță.

În opinia lui Ioniță, în zece ani nu s-a reușit identificarea mecanismelor pentru relansarea economică. Iar locurile de muncă noi create nu reușesc să compenseze lipsa acestora din alte ramuri. De exemplu, sectorul IT va amortiza pierderile din alte sectoare.

În 2020 am avut 600 de mii de locuri de muncă, la fel ca acum cinci ani. Chiar dacă avem același număr, structura lor s-a modificat. În industria prelucrătoare au fost create 8000 de locuri de muncă, comerț – 8000, IT – 6,2 mii, construcții – 1,9 mii și sănătate – 1,2 mii. De cealaltă parte, în învățământ numărul profesorilor s-a redus cu 8,3 mii, activități profesionale – 4,3 mi și agricultură – 2,5 mii”, a opinat economistul.

Menținerea nivelului scăzut al locurilor de muncă și toate eforturile, care au fost depuse pentru crearea altor joburi, pur și simplu au fost erodate de închiderea din ramurile vechi. ”Drept consecință, în perioada 2016 – 2020, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare exod al populației din istorie – în acest an noi vom avea peste hotare circa 960 mii de persoane. În perioada anilor 2000 – 2010 au plecat aproape 400 mii de persoane. De fapt 2016 – 2020 este al doilea val de migrație. După jaful bancar, populația a înțeles că în Republica Moldova situația este foarte tristă și a luat calea pribegiei”, a precizat Ioniță.

Economistul afirmă că nivelul mic al șomerilor este o problemă, în condițiile în care agenții economici, deja, duc lipsa forței de muncă. Primii au semnalat-o cei din construcții, iar autoritățile au votat deja o lege care le permite să aducă străini. ”Or, numărul mic de șomeri arată că în Republica Moldova nu există forță de muncă, nu avem oameni care să muncească”.

#migrație #șomaj #forta de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Traficul suspendat pe la Văleni a provocat pierderi de 480 de milioane de lei în trei ani.

Suspendarea traficului feroviar pe tronsonul Cahul–Giurgiulești, din cauza surpării căii ferate în zona Văleni, a generat pierderi pentru Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” – peste 480 de milioane de lei în ultimii trei ani. Segmentul de cale ferată, afectat grav în 2022 de alunecările de teren cauzate de ploile de la acea vreme, a blocat circulația trenurilor spre portul Giurgiulești.

După mai bine de doi ani de stagnare, autoritățile anunță în sfârșit un progres: documentația de proiectare pentru reabilitarea sectorului feroviar din satul Văleni, raionul Cahul, a fost finalizată. Potrivit CFM, este vorba despre un segment de aproximativ 360 de metri, unde vor fi efectuate ample lucrări de stabilizare a terenului, consolidare a malurilor râului Prut și instalare a unei construcții de susținere pe zona deformată.

Lucrările urmează să fie executate în baza unui proiect elaborat de compania „Intexnauca”, care a propus soluții inginerești moderne pentru prevenirea alunecărilor de teren și eroziunii. În paralel, CFM lansează licitația pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare propriu-zisă.

Reconstrucția acestui tronson este esențială pentru redeschiderea unei rute logistice strategice – linia directă spre portul Giurgiulești, fără a tranzita teritoriul statului vecin. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din cele 85 de milioane de lei alocate de Guvern pentru reabilitarea căii ferate în zonele Văleni și Fălciu.

Pierderile suferite de CFM – circa 10 milioane de lei pe lună din lipsa circulației pe acest segment – subliniază urgența și importanța redeschiderii rutei cât mai curând posibil.

#CFM #pierderi #companie