Ţările central-europene ard de nerăbdare să reducă dobânzile, dar ieftinirea creditului riscă să aducă durere

30 Mai 2023, 06:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mai 2023, 06:52 // Actual //  bani.md

După o rundă de majorări de dobânzi menite să domolească inflaţia alimentată de ridicarea restricţiilor COVID-19 şi războiul din Ucraina, politicienii şi unii strategi ai băncilor centrale de pe pieţele emergente sunt nerăbdători să reducă dobânzile rapid pentru a impulsiona creşterea anemică, însă analiştii avertizează că o ieftinire prematură a creditului ar putea avea efecte adverse asupra economiilor, scrie Financial Times.

Pieţele muncii aflate sub presiune şi politicile fiscale relaxate vor prelungi inflaţia în unele ţări emergente, atrag atenţia analiştii.

„În politica monetară, determinarea te scuteşte de dureri ulterioare“, arată David Hauner, de la Bank of America Global Research. „Dacă cedezi prea devreme, trebuie să te întorci şi să provoci mai multă durere, prin noi majorări de dobânzi“.

În pofida persistenţei presiunilor inflaţioniste, unii strategi din Europa Centrală, dintre care mulţi au fost printre primii care au majorat dobânzile, sunt nerăbdători să impulsioneze creşterea economică.

Banca centrală a Ungariei şi-a redus recent principala rată a dobânzii de politică monetară cu 1%, la 17%, deşi inflaţia generală s-a situat la 24% în aprilie. Inflaţia de bază a fost şi mai ridicată, la aproape 25%. Salariile au crescut cu aproximativ 17% până în martie.

Thierry Larose, manager de portofolii la Vontobel, arată că poziţia băncii este „foarte îngrijorătoare“. „Este mult, mult prea devreme ca banca să se gândească la relaxare“.

Larose a scos în evidenţă Ungaria pentru adoptarea unor politici fiscale relaxate, cum ar fi plafonarea preţurilor.

Deşi inflaţia este clar în scădere în Ungaria, un nou val de scumpiri este aşteptat din iulie, notează Daily News Hungary. Din iulie, nu numai eliminarea măsurii de plafonare a preţurilor alimentelor ar putea aduce noi scumpiri, ci şi un nou val inflaţionist major la nivel mondial, declanşat de o creştere dramatică a preţurilor zahărului.

În Polonia, părerile strategilor sunt împărţite cu privire la viitoare reduceri de dobânzi.
Guvernatorul băncii centrale poloneze Adam Glapinski şi-a exprimat recent speranţa că procesul de scădere a inflaţiei va continua, anunţând că reduceri de dobânzi vor fi posibile în trimestrul patru al acestui an, potrivit Warsaw Voice.

Totuşi, Ludwik Kotecki, membru al consiliului de politică monetară al băncii, argumentează că nimic nu indică un viitor declin puternic al inflaţiei. Acesta subliniază că însuşi valul de promisiuni electorale va determina o creştere a preţurilor. Inflaţia nu coboară către ţintă, acest lucru însemnând că banca nu dispune de spaţiu pentru reducerea dobânzilor, adaugă Kotecki.

Şi strategii băncii centrale poloneze au poziţii divergente în legătură cu direcţia viitoare a dobânzilor.

Banca ar trebui să majoreze dobânzile în continuare, a susţinut recent Tomas Holub, membru al boardului acesteia, conform Bloomberg.

În schimb, viceguvernatorul băncii Eva Zamrazilova consideră că nivelul actual al dobânzilor este suficient de ridicat pentru a îmblânzi inflaţia, relatează Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Apr. 2025, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Apr. 2025, 12:10 // Actual //  Ursu Victor

Tariful de 31% impus de administrația Trump exporturilor moldovenești în SUA a stârnit reacții în spațiul public, inclusiv acuzații la adresa diplomației moldovenești. Însă economistul Stas Madan demontează aceste teorii și explică mecanismul din spatele deciziei Washingtonului: o formulă matematică automată, nu negocieri sau sancțiuni politice.

„Am văzut afirmații de genul «moldovenii sunt varză la negocieri», dar realitatea este că tarifele impuse de SUA au fost calculate după aceeași metodologie pentru toate cele 183 de țări afectate. Nu au nicio legătură cu relațiile bilaterale”, afirmă Madan.

Potrivit economistului, Donald Trump a aplicat o formulă simplă bazată pe deficitul comercial al SUA cu fiecare țară în parte, raportat la valoarea importurilor din acea țară. În cazul Moldovei, din perspectiva SUA, în 2024: SUA a exportat bunuri în valoare de 53,6 milioane USD către Moldova, și a importat bunuri în valoare de 142 milioane USD din Moldova.

Acest lucru înseamnă un deficit comercial de 88,4 milioane USD pentru SUA față de Republica Moldova. Formula aplicată: (88,4 / 142) × 100 = 62%, apoi împărțit la 2 → tarif aplicat: 31%.

„Aceeași formulă a fost folosită pentru toate țările – de exemplu, Uniunea Europeană are un tarif de 20%, rezultat dintr-un deficit comercial de 39% împărțit la doi”, explică Madan.

Diferențele apar din modul în care se raportează statisticile comerciale: Exporturile sunt calculate în regim FOB (Free on Board), adică valoarea la ieșirea din țară, importurile sunt calculate în regim CIF (Cost, Insurance, and Freight), adică valoarea la intrarea în țara de destinație, incluzând transportul și asigurarea.

„Din cauza distanței mari, costurile de transport și logistică cresc valoarea bunurilor în statistica SUA, ceea ce explică de ce acolo importurile din Moldova apar mai mari decât exporturile noastre”, adaugă Madan.

Deci, tariful de 31% aplicat Republicii Moldova nu are legătură cu politica externă, ci este rezultatul unei formule automate bazate pe balanța comercială negativă a SUA. Potrivit lui Stas Madan, acuzațiile privind lipsa de competență diplomatică sunt nejustificate în acest caz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!