Țările din Europa cu cel mai mare nivel de pesticide în alimente

29 Apr. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Reziduurile de pesticide găsite în alimente sunt în creștere în toată Europa. Asta arată ultimul raport realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pe baza datelor privind prezența acestor substanțe în alimente, dintr-un total de 87.863 de probe colectate în UE.

Nivelul de pesticide din alimente a crescut în toată Europa, inclusiv în produsele din România. În elaborarea studiului cercetătorii au analizat datele obținute printr-un program cu suficiente mostre reprezentative pentru expunerea generală a consumatorilor din toată Uniunea Europeană în ultimii ani.

La nivelul UE tendința generală este aceea de creștere a reziduurilor de pesticide în alimente, peste limitele legale. Este ceea ce reiese din ultimul raport realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pe baza datelor privind prezența acestor substanțe în alimente, dintr-un total de 87.863 de probe colectate în UE.

Unde se folosesc cele mai multe pesticide

În Italia, din 1.492 de probe analizate, rata de neconformitate este de 0,4%. În Spania, unde au fost analizate 800 de probe, aceasta crește la 1,38%. Franța, unde au fost analizate 2.098 de probe, se oprește la 0,24%. Germania este mai rău. Din cele 2.060 de probe analizate de Berlin, 1,12% s-au dovedit a depăși limitele de substanţe interzise. În medie în Uniunea Europeană, rata de neconformitate este de 1,3%.

Verificarea, completată cu o hartă interactivă, a fost realizată grație programului de control specific coordonat de UE, care a constatat, per total, că 97,9% dintre eșantioane se încadrau în limitele stabilite de legislația UE.

Programul preia mostre aleatorii din 12 produse alimentare. Pentru anul 2021, în domeniul fructelor și legumelor, acestea au fost: vinete, banane, broccoli, grapefruit, pepeni, ardei și struguri de masă. La acestea se adaugă: ciuperci de cultură, ulei de măsline virgin, grâu, grăsime de bovină și ouă de găină.

295 de eșantioane s-au dovedit a fi ”interzise” la nivel european

Dintre probele analizate în cadrul programului coordonat: în total, 295 de eșantioane s-au dovedit a fi ”interzise” la nivel european, adică 2,1% conțineau reziduuri peste nivelurile permise.

Programul folosește coșuri cu aceleași produse pe o pe o perioadă de studiu de trei ani, astfel încât să poată fi identificate tendințele ascendente sau descendente. Datorită acestui sistem, a reieșit că tendința reziduurilor de pesticide este în creștere, trecând de la 1,4% în 2018, la 2,1% în 2021.

În acel an, statele membre au atras atenția asupra prezenței crescute a reziduurilor de pesticide în grapefruit importat din ţările europene, motiv pentru care Comisia Europeană a sporit controalele la frontieră. Rezultatele elaborate de EFSA derivă din programele de monitorizare derulate de statele membre și Norvegia, informează agrifoodtoday.it.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!