Țările din Europa cu cel mai mare nivel de pesticide în alimente

Reziduurile de pesticide găsite în alimente sunt în creștere în toată Europa. Asta arată ultimul raport realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pe baza datelor privind prezența acestor substanțe în alimente, dintr-un total de 87.863 de probe colectate în UE.

Nivelul de pesticide din alimente a crescut în toată Europa, inclusiv în produsele din România. În elaborarea studiului cercetătorii au analizat datele obținute printr-un program cu suficiente mostre reprezentative pentru expunerea generală a consumatorilor din toată Uniunea Europeană în ultimii ani.

La nivelul UE tendința generală este aceea de creștere a reziduurilor de pesticide în alimente, peste limitele legale. Este ceea ce reiese din ultimul raport realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pe baza datelor privind prezența acestor substanțe în alimente, dintr-un total de 87.863 de probe colectate în UE.

Unde se folosesc cele mai multe pesticide

În Italia, din 1.492 de probe analizate, rata de neconformitate este de 0,4%. În Spania, unde au fost analizate 800 de probe, aceasta crește la 1,38%. Franța, unde au fost analizate 2.098 de probe, se oprește la 0,24%. Germania este mai rău. Din cele 2.060 de probe analizate de Berlin, 1,12% s-au dovedit a depăși limitele de substanţe interzise. În medie în Uniunea Europeană, rata de neconformitate este de 1,3%.

Verificarea, completată cu o hartă interactivă, a fost realizată grație programului de control specific coordonat de UE, care a constatat, per total, că 97,9% dintre eșantioane se încadrau în limitele stabilite de legislația UE.

Programul preia mostre aleatorii din 12 produse alimentare. Pentru anul 2021, în domeniul fructelor și legumelor, acestea au fost: vinete, banane, broccoli, grapefruit, pepeni, ardei și struguri de masă. La acestea se adaugă: ciuperci de cultură, ulei de măsline virgin, grâu, grăsime de bovină și ouă de găină.

295 de eșantioane s-au dovedit a fi ”interzise” la nivel european

Dintre probele analizate în cadrul programului coordonat: în total, 295 de eșantioane s-au dovedit a fi ”interzise” la nivel european, adică 2,1% conțineau reziduuri peste nivelurile permise.

Programul folosește coșuri cu aceleași produse pe o pe o perioadă de studiu de trei ani, astfel încât să poată fi identificate tendințele ascendente sau descendente. Datorită acestui sistem, a reieșit că tendința reziduurilor de pesticide este în creștere, trecând de la 1,4% în 2018, la 2,1% în 2021.

În acel an, statele membre au atras atenția asupra prezenței crescute a reziduurilor de pesticide în grapefruit importat din ţările europene, motiv pentru care Comisia Europeană a sporit controalele la frontieră. Rezultatele elaborate de EFSA derivă din programele de monitorizare derulate de statele membre și Norvegia, informează agrifoodtoday.it.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pesticide #alimente #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”