Țările din Europa cu cel mai mare nivel de pesticide în alimente

Unde se folosesc cele mai multe pesticide

În Italia, din 1.492 de probe analizate, rata de neconformitate este de 0,4%. În Spania, unde au fost analizate 800 de probe, aceasta crește la 1,38%. Franța, unde au fost analizate 2.098 de probe, se oprește la 0,24%. Germania este mai rău. Din cele 2.060 de probe analizate de Berlin, 1,12% s-au dovedit a depăși limitele de substanţe interzise. În medie în Uniunea Europeană, rata de neconformitate este de 1,3%.

Verificarea, completată cu o hartă interactivă, a fost realizată grație programului de control specific coordonat de UE, care a constatat, per total, că 97,9% dintre eșantioane se încadrau în limitele stabilite de legislația UE.

Programul preia mostre aleatorii din 12 produse alimentare. Pentru anul 2021, în domeniul fructelor și legumelor, acestea au fost: vinete, banane, broccoli, grapefruit, pepeni, ardei și struguri de masă. La acestea se adaugă: ciuperci de cultură, ulei de măsline virgin, grâu, grăsime de bovină și ouă de găină.

295 de eșantioane s-au dovedit a fi ”interzise” la nivel european

Dintre probele analizate în cadrul programului coordonat: în total, 295 de eșantioane s-au dovedit a fi ”interzise” la nivel european, adică 2,1% conțineau reziduuri peste nivelurile permise.

Programul folosește coșuri cu aceleași produse pe o pe o perioadă de studiu de trei ani, astfel încât să poată fi identificate tendințele ascendente sau descendente. Datorită acestui sistem, a reieșit că tendința reziduurilor de pesticide este în creștere, trecând de la 1,4% în 2018, la 2,1% în 2021.

În acel an, statele membre au atras atenția asupra prezenței crescute a reziduurilor de pesticide în grapefruit importat din ţările europene, motiv pentru care Comisia Europeană a sporit controalele la frontieră. Rezultatele elaborate de EFSA derivă din programele de monitorizare derulate de statele membre și Norvegia, informează agrifoodtoday.it.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Economia Republica Moldova dă semne de revenire în 2025, cu mai mulți indicatori pozitivi decât negativi față de anul precedent, însă ritmul de creștere rămâne modest, iar vulnerabilitățile structurale persistă. Concluziile aparțin expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS Viitorul, prezentate vineri, 26 decembrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale Analize economice cu Veaceslav Ioniță.

Potrivit estimărilor expertului, Produsul Intern Brut va crește în 2025 cu 2,7%, după un avans de doar 0,1% în 2024, evoluție determinată în principal de revenirea sectorului agricol. Chiar și așa, nivelul PIB-ului nu va ajunge nici în acest an la pragul de dinaintea războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. În ultimii cinci ani, creșterea medie anuală a PIB-ului a fost de doar 0,5%, mult sub media globală.
Producția industrială este estimată să avanseze în 2025 cu 4,5%, după trei ani consecutivi de scădere. Cu toate acestea, industria va rămâne la aproximativ 92% din maximul istoric atins în 2021, iar pe parcursul ultimului deceniu creșterea cumulată a fost de doar 8%, o evoluție considerată îngrijorătoare. În agricultură, după un declin sever în 2024, este anticipată o recuperare de circa 15% în 2025. Veaceslav Ioniță avertizează însă asupra dependenței excesive de climă și subliniază necesitatea dezvoltării zootehniei și a procesării produselor agricole cu valoare adăugată înaltă.

Pe piața muncii, populația ocupată continuă să se reducă, cu un minus de aproximativ 77 de mii de persoane în ultimii doi ani, în special în sectorul agrar, pe fondul migrației externe. În același timp, numărul salariaților ar putea crește în 2025 cu circa 10 mii de persoane.

Exporturile de bunuri și servicii sunt estimate la aproximativ 6,8 miliarde de dolari în 2025, după doi ani de declin. Pentru prima dată în istoria țării, exporturile de servicii vor depăși pragul de 3 miliarde de dolari, devenind principalul motor al creșterii, în timp ce exporturile de bunuri se vor apropia de 3,8 miliarde de dolari, cu o revenire modestă.
Salariul mediu lunar este estimat la 15.700 de lei, în creștere reală cu 4,1%, iar pensia medie pentru limită de vârstă a depășit pentru prima dată 4.000 de lei, ajungând la 4.200 de lei.

Totuși, inflația ridicată din ultimii ani a erodat semnificativ efectul acestor majorări. Rata inflației este estimată la 7,1% în 2025, sub nivelul record de 34% din 2022, dar încă ridicată. În lipsa unor șocuri majore, inflația ar putea coborî spre 5% în 2026. Din 2020 până în prezent, prețurile au crescut cumulativ cu 77%.
Expertul a subliniat și impactul sever al crizei energetice, care a generat cea mai mare creștere a prețurilor la energie din Europa, de peste șase ori față de nivelurile de până în 2020. În 2025, un moldovean poate cumpăra dintr-un salariu mai puțin gaz decât în majoritatea anilor de după independență, în pofida majorărilor nominale de venituri.

„Economia Republicii Moldova se află într-o recuperare modestă, dar rămâne extrem de dependentă de agricultură, climă și factori externi. Fără investiții în industrializare, valoare adăugată și diversificare economică, decalajele față de economiile dezvoltate vor continua să se adâncească”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

#criză #economie #Moldova