Ţările G7 donează un miliard de doze de vaccin anti-COVID pentru ţările sărace. Ajung pentru a pune capăt pandemiei?

Ţările care fac parte din G7 – grupul celor mai dezvoltate economii ale lumii – au decis donarea unui miliard de doze de vaccin anti-COVID pentru ţrile mai sărace sau cele aflate în curs de dezvoltare. Decizia a fost luată cu ocazia summit-ului G7 care s-a desfăşurat în aceste zile în Marea Britanie. Dozele vor fi acordate până la finalul anului viitor.

Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul summit-ului G7.

Din grupul G7 fac parte SUA, Canada, Japonia, Germania, Franţa, UK şi Italia. Preşedintele american Joe Biden a anunţat încă de joi intenţia de a dona 500 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech. De asemenea, premierul britanic Boris Johnson a anunţat donarea a 100 de milioane de vaccinuri. Canada a anunţat şi ea donarea a 100 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, scrie Digi24.

Dozele de vaccin urmează a fi acordate prin programul COVAX, un mecanism iniţiat de OMS împreună cu organizaţii filantropice şi ONG-uri, prin care ţările sărace să aibă cât mai curând acces la vaccinul împotriva COVID. Prin interemediul acestui program ar urma să se furnizeze aproximativ 2 miliarde de doze de vaccinuri pentru ţările subdezvoltate până la finele lui 2021.

Prin programul COVAX s-au distribuit, până în prezent, doar 83 de milioane de doze de vaccin în întreaga lume.

Chiar dacă G7 a anunţat donarea unui mililard de doze, ONU consideră că este nevoie de mult mai mult. În prezent, ţările sărace au nevoie între 5-6 miliarde de doze de vaccin anti-COVID.

În plus, având în vedere că majoritatea persoanelor au nevoie de două doze de vaccin, și posibil o doză suplimentară pentru a face față variantelor emergente, organizația caritabilă Oxfam spune că lumea ar avea nevoie de 11 miliarde de doze de vaccin pentru a putea pune capăt pandemiei de COVID-19.

#G7 #doneaza #tari sarace #vaccinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.