Ţările UE au îngheţat active în valoare de 35 de miliarde de euro ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina

Ţările UE au îngheţat active în valoare de 35 de miliarde de euro (51,7 miliarde de dolari americani) ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina în primele 5 săptămâni şi jumătate de război, Franţa fiind în fruntea listei, cu bunuri şi capitaluri îngheţate în valoare de 23,5 miliarde de euro, scrie Bloomberg.

Germania, cea mai mare economie a UE, a urmat Franţa, confiscând active în valoare de 341.600 de euro, potrivit unei evaluări a Comisiei Europene din 5 aprilie, cea mai recentă evaluare de acest tip. În săptămâna care a urmat acestei evaluări, Berlinul a pus sechestru pe superyachtul Dilbar al miliardarului rus Alisher Usmanov, evaluat între 600 şi 750 de milioane de dolari americani.

Cea mai mare parte a alocării franceze – 22,8 miliarde de euro – a implicat fonduri ale băncii centrale ruseşti. În zilele care au urmat invaziei Rusiei din 24 februarie, UE a interzis toate tranzacţiile cu banca centrală, într-un efort de a izola economia şi sistemul financiar al Moscovei. Rusia are rezerve de aproximativ 640 de miliarde de dolari.

Decizia de a lovi banca centrală a fost o premieră pentru o economie de mărimea celei ruseşti şi a reprezentat o încercare de a înfometa Moscova de numerar şi de a-i priva pe factorii de decizie monetară de valuta forte necesară pentru a susţine rubla pe piaţa valutară. De asemenea, a fost considerată o modalitate de a limita potenţial capacitatea Rusiei de a-şi finanţa războiul.

Un purtător de cuvânt al Comisiei, braţul executiv al UE, a refuzat să comenteze documentul.

Belgia a dispus îngheţarea activelor în valoare de 10 miliarde de euro, ceea ce include impactul deconectării a 7 bănci ruseşti de la sistemul internaţional de plăţi Swift, precum VTB Bank şi Bank Rossiya, potrivit unui oficial care a cerut să nu fie identificat deoarece informaţiile sunt confidenţiale.

În Italia, suma totală a fost de 1,1 miliarde de euro, activele îngheţate incluzând iahturi şi proprietăţi imobiliare în Sardinia şi Toscana. Irlanda a reprezentat îngheţarea de active în valoare de 839 de milioane de euro, Olanda 516 milioane de euro şi Danemarca 4.195 de euro.
Cifrele pentru mai multe state membre nu au fost disponibile, inclusiv pentru Spania şi Ungaria.

#active #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.