Taxa pe carbon, mărul discordiei la importul Moldovei de curent din România! Bucureștiul poate anula plata

Planul de preluare a operării pieței de energie electrică din Republica Moldova de către OPCOM, operatorul pieței din România, ar putea crea premisele exceptării exporturilor de electricitate către UE de la aplicarea Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), taxa europeană pe emisiile de CO2.

Recent, Adunarea Generală a OPCOM, controlată de Transelectrica, operatorul sistemului energetic național românesc, a aprobat înființarea unei subsidiare în Republica Moldova în vederea preluării operării pieței de energie electrică.

Conform unui memorandum interstatal, această mișcare este în concordanță cu Regulamentul UE privind CBAM, care oferă excepții pentru țările terțe care au piețe energetice integrate în piața internă a UE. Acordul prevede obligația ca operatorul de piață din Republica Moldova să aplice legislația și normele UE privind energia electrică, inclusiv dezvoltarea surselor regenerabile.

În plus, țara trebuie să se angajeze pentru neutralitatea climatică până în 2050 și să demonstreze progrese semnificative în alinierea la legislația UE privind acțiunile climatice. Cu toate acestea, potrivit Regulamentului, exportul de energie electrică din Republica Moldova către UE ar fi scutit de la aplicarea CBAM dacă nu există o soluție tehnică pentru implementarea acesteia.

OPCOM ar putea deveni astfel operatorul de piață pentru această regiune, contribuind la integrarea pieței de energie a Republicii Moldova în piața internă a UE prin cuplarea piețelor.

Această mutare ar avea consecințe benefice pentru exportatorii de energie din Republica Moldova, eliminând taxele suplimentare impuse de CBAM pentru emisiile de carbon asociate cu producția de electricitate. Importurile de energie electrică din țările care nu îndeplinesc condițiile stabilite în Regulamentul CBAM vor fi supuse acestei taxe, care va fi aplicată efectiv începând cu anul 2026.

De asemenea, problema taxei CBAM se pune și în cazul importurilor de energie din alte două țări non-UE cu care România este interconectată energetic, respectiv Ucraina și Serbia. Importurile și exporturile de energie electrică între Republica Moldova și UE vor fi monitorizate cu atenție, iar implementarea acestei mișcări va aduce beneficii semnificative pentru sectorul energetic din regiune.

În primele 6 luni ale anului trecut, din Republica Moldova în România s-au exportat peste 100.000 MWh de electricitate, în timp ce importurile din România s-au cifrat la 123.700 MWh, arată datele Moldelectrica.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.