Taxa pe carbon, mărul discordiei la importul Moldovei de curent din România! Bucureștiul poate anula plata

Planul de preluare a operării pieței de energie electrică din Republica Moldova de către OPCOM, operatorul pieței din România, ar putea crea premisele exceptării exporturilor de electricitate către UE de la aplicarea Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), taxa europeană pe emisiile de CO2.

Recent, Adunarea Generală a OPCOM, controlată de Transelectrica, operatorul sistemului energetic național românesc, a aprobat înființarea unei subsidiare în Republica Moldova în vederea preluării operării pieței de energie electrică.

Conform unui memorandum interstatal, această mișcare este în concordanță cu Regulamentul UE privind CBAM, care oferă excepții pentru țările terțe care au piețe energetice integrate în piața internă a UE. Acordul prevede obligația ca operatorul de piață din Republica Moldova să aplice legislația și normele UE privind energia electrică, inclusiv dezvoltarea surselor regenerabile.

În plus, țara trebuie să se angajeze pentru neutralitatea climatică până în 2050 și să demonstreze progrese semnificative în alinierea la legislația UE privind acțiunile climatice. Cu toate acestea, potrivit Regulamentului, exportul de energie electrică din Republica Moldova către UE ar fi scutit de la aplicarea CBAM dacă nu există o soluție tehnică pentru implementarea acesteia.

OPCOM ar putea deveni astfel operatorul de piață pentru această regiune, contribuind la integrarea pieței de energie a Republicii Moldova în piața internă a UE prin cuplarea piețelor.

Această mutare ar avea consecințe benefice pentru exportatorii de energie din Republica Moldova, eliminând taxele suplimentare impuse de CBAM pentru emisiile de carbon asociate cu producția de electricitate. Importurile de energie electrică din țările care nu îndeplinesc condițiile stabilite în Regulamentul CBAM vor fi supuse acestei taxe, care va fi aplicată efectiv începând cu anul 2026.

De asemenea, problema taxei CBAM se pune și în cazul importurilor de energie din alte două țări non-UE cu care România este interconectată energetic, respectiv Ucraina și Serbia. Importurile și exporturile de energie electrică între Republica Moldova și UE vor fi monitorizate cu atenție, iar implementarea acestei mișcări va aduce beneficii semnificative pentru sectorul energetic din regiune.

În primele 6 luni ale anului trecut, din Republica Moldova în România s-au exportat peste 100.000 MWh de electricitate, în timp ce importurile din România s-au cifrat la 123.700 MWh, arată datele Moldelectrica.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.