Taxarea tutunului în UE. Unde Moldova are restanțe. Interviu cu Gregoire Verdeaux, PMI

Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în prezent, sunt aproximativ 1,1 miliarde de fumători în lume şi că acest număr nu se va schimba semnificativ până în 2025. Fumatul ucide anual peste 8 milioane de oameni la nivel mondial. În lupta cu fumatul, măsurile existente de control al tutunului s-au dovedit a fi insuficiente. Din acest motiv, tot mai multe țări oferă fumătorilor adulți informații despre alternative fără fum, care sunt reglementate și taxate diferențiat față de țigări. Gregoire Verdeaux, Senior Vice President External Affairs la Philip Morris International (PMI), susține că Republica Moldova este în urma acestor guverne și ar trebui să ia în considerare practicile țărilor europene, întrucât este stat candidat la aderarea la UE.

Gregoire Verdeaux afirmă că cel mai bun lucru pe care îl poate face un fumător este să renunțe complet la consumul de tutun și nicotină, scrie unimedia.info.

„Punctul critic este să comunicăm fumătorilor adulți că cel mai bun lucru pe care îl pot face este să renunțe la țigări. Dacă însă ei vor continua să fumeze, atunci este mai bine să ia în considerare alternativele fără fum, care sunt mai puțin nocive”, a declarat Senior Vice President External Affairs la PMI.

Practic toate statele europene aplică o taxare diferențiată pentru produsele fără fum, precum țigările electronice și produsele de tutun destinate încălzirii, care sunt mai puțin nocive în comparație cu țigările tradiționale.

„Ideea aici este să ajustăm reglementarea și taxarea. Trebuie să punem accentul pe produsele care sunt mai puțin dăunătoare față de cele care sunt mai nocive. Din păcate, să fiu sincer, la acest capitol, Guvernul Republicii Moldova este în urma altor guverne europene”, a adăugat Gregoire Verdeaux.

Potrivit analizelor, în UE, diferența dintre acciza aplicată la produsele fără fum și țigările tradiționale este de peste 60%, iar Republica Moldova, care aspiră să se alăture Uniunii Europene, ar trebui să urmeze aceste practici.

„Există două componente legislative majore în cadrul UE, una care ține de reglementare, iar cealaltă de taxare. TPD și TED, dacă e să vorbesc în termeni oficiali. Aceste două componente au prevederi diferite în privința țigărilor și a produselor fără fum. Este important ca Republica Moldova să creeze un cadru legislativ corect pentru produsele fără fum, o reglementare și taxare corectă, astfel încât ele să aibă prioritate. Doar așa putem îndepărta oamenii de țigări. În cazul în care nu vor renunța la fumat, vor avea alternative”, a menționat Senior Vice President External Affairs la PMI.

Cadrul de reglementare ar trebui să le permită fumătorilor adulți accesul la informații corecte, care să nu-i inducă în eroare și care au la bază date științifice În plus, aceste informații i-ar ajuta să cunoască diferența dintre produsele fără fum şi țigări. Alternativele fără fum nu sunt lipsite de riscuri și conțin nicotină, care provoacă dependență. Totuși, acestea sunt o alegere mai bună decât continuarea fumatului, dacă sunt fundamentate științific și fabricate conform măsurilor corespunzătoare de control al siguranței și calității.

#tutun #taxe #sanatate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.