Taxarea tutunului în UE. Unde Moldova are restanțe. Interviu cu Gregoire Verdeaux, PMI

Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în prezent, sunt aproximativ 1,1 miliarde de fumători în lume şi că acest număr nu se va schimba semnificativ până în 2025. Fumatul ucide anual peste 8 milioane de oameni la nivel mondial. În lupta cu fumatul, măsurile existente de control al tutunului s-au dovedit a fi insuficiente. Din acest motiv, tot mai multe țări oferă fumătorilor adulți informații despre alternative fără fum, care sunt reglementate și taxate diferențiat față de țigări. Gregoire Verdeaux, Senior Vice President External Affairs la Philip Morris International (PMI), susține că Republica Moldova este în urma acestor guverne și ar trebui să ia în considerare practicile țărilor europene, întrucât este stat candidat la aderarea la UE.

Gregoire Verdeaux afirmă că cel mai bun lucru pe care îl poate face un fumător este să renunțe complet la consumul de tutun și nicotină, scrie unimedia.info.

„Punctul critic este să comunicăm fumătorilor adulți că cel mai bun lucru pe care îl pot face este să renunțe la țigări. Dacă însă ei vor continua să fumeze, atunci este mai bine să ia în considerare alternativele fără fum, care sunt mai puțin nocive”, a declarat Senior Vice President External Affairs la PMI.

Practic toate statele europene aplică o taxare diferențiată pentru produsele fără fum, precum țigările electronice și produsele de tutun destinate încălzirii, care sunt mai puțin nocive în comparație cu țigările tradiționale.

„Ideea aici este să ajustăm reglementarea și taxarea. Trebuie să punem accentul pe produsele care sunt mai puțin dăunătoare față de cele care sunt mai nocive. Din păcate, să fiu sincer, la acest capitol, Guvernul Republicii Moldova este în urma altor guverne europene”, a adăugat Gregoire Verdeaux.

Potrivit analizelor, în UE, diferența dintre acciza aplicată la produsele fără fum și țigările tradiționale este de peste 60%, iar Republica Moldova, care aspiră să se alăture Uniunii Europene, ar trebui să urmeze aceste practici.

„Există două componente legislative majore în cadrul UE, una care ține de reglementare, iar cealaltă de taxare. TPD și TED, dacă e să vorbesc în termeni oficiali. Aceste două componente au prevederi diferite în privința țigărilor și a produselor fără fum. Este important ca Republica Moldova să creeze un cadru legislativ corect pentru produsele fără fum, o reglementare și taxare corectă, astfel încât ele să aibă prioritate. Doar așa putem îndepărta oamenii de țigări. În cazul în care nu vor renunța la fumat, vor avea alternative”, a menționat Senior Vice President External Affairs la PMI.

Cadrul de reglementare ar trebui să le permită fumătorilor adulți accesul la informații corecte, care să nu-i inducă în eroare și care au la bază date științifice În plus, aceste informații i-ar ajuta să cunoască diferența dintre produsele fără fum şi țigări. Alternativele fără fum nu sunt lipsite de riscuri și conțin nicotină, care provoacă dependență. Totuși, acestea sunt o alegere mai bună decât continuarea fumatului, dacă sunt fundamentate științific și fabricate conform măsurilor corespunzătoare de control al siguranței și calității.

#tutun #taxe #sanatate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.