Taxarea tutunului în UE. Unde Moldova are restanțe. Interviu cu Gregoire Verdeaux, PMI

Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în prezent, sunt aproximativ 1,1 miliarde de fumători în lume şi că acest număr nu se va schimba semnificativ până în 2025. Fumatul ucide anual peste 8 milioane de oameni la nivel mondial. În lupta cu fumatul, măsurile existente de control al tutunului s-au dovedit a fi insuficiente. Din acest motiv, tot mai multe țări oferă fumătorilor adulți informații despre alternative fără fum, care sunt reglementate și taxate diferențiat față de țigări. Gregoire Verdeaux, Senior Vice President External Affairs la Philip Morris International (PMI), susține că Republica Moldova este în urma acestor guverne și ar trebui să ia în considerare practicile țărilor europene, întrucât este stat candidat la aderarea la UE.

Gregoire Verdeaux afirmă că cel mai bun lucru pe care îl poate face un fumător este să renunțe complet la consumul de tutun și nicotină, scrie unimedia.info.

„Punctul critic este să comunicăm fumătorilor adulți că cel mai bun lucru pe care îl pot face este să renunțe la țigări. Dacă însă ei vor continua să fumeze, atunci este mai bine să ia în considerare alternativele fără fum, care sunt mai puțin nocive”, a declarat Senior Vice President External Affairs la PMI.

Practic toate statele europene aplică o taxare diferențiată pentru produsele fără fum, precum țigările electronice și produsele de tutun destinate încălzirii, care sunt mai puțin nocive în comparație cu țigările tradiționale.

„Ideea aici este să ajustăm reglementarea și taxarea. Trebuie să punem accentul pe produsele care sunt mai puțin dăunătoare față de cele care sunt mai nocive. Din păcate, să fiu sincer, la acest capitol, Guvernul Republicii Moldova este în urma altor guverne europene”, a adăugat Gregoire Verdeaux.

Potrivit analizelor, în UE, diferența dintre acciza aplicată la produsele fără fum și țigările tradiționale este de peste 60%, iar Republica Moldova, care aspiră să se alăture Uniunii Europene, ar trebui să urmeze aceste practici.

„Există două componente legislative majore în cadrul UE, una care ține de reglementare, iar cealaltă de taxare. TPD și TED, dacă e să vorbesc în termeni oficiali. Aceste două componente au prevederi diferite în privința țigărilor și a produselor fără fum. Este important ca Republica Moldova să creeze un cadru legislativ corect pentru produsele fără fum, o reglementare și taxare corectă, astfel încât ele să aibă prioritate. Doar așa putem îndepărta oamenii de țigări. În cazul în care nu vor renunța la fumat, vor avea alternative”, a menționat Senior Vice President External Affairs la PMI.

Cadrul de reglementare ar trebui să le permită fumătorilor adulți accesul la informații corecte, care să nu-i inducă în eroare și care au la bază date științifice În plus, aceste informații i-ar ajuta să cunoască diferența dintre produsele fără fum şi țigări. Alternativele fără fum nu sunt lipsite de riscuri și conțin nicotină, care provoacă dependență. Totuși, acestea sunt o alegere mai bună decât continuarea fumatului, dacă sunt fundamentate științific și fabricate conform măsurilor corespunzătoare de control al siguranței și calității.

#tutun #taxe #sanatate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investițiile strategice, cu o valoare de cel puțin 10 milioane de euro, vor beneficia de un regim special de sprijin în Republica Moldova, potrivit proiectului noii Legi cu privire la investiții, examinat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat. Documentul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană și vizează stimularea investițiilor private în sectoare cu potențial înalt de creștere și inovare.

Conform proiectului, investițiile de minimum 10 milioane de euro vor fi calificate drept investiții strategice și vor beneficia în primul rând de facilități administrative, precum proceduri simplificate, termene clare de autorizare și asistență prin mecanismul de tip „ghișeu unic”, gestionat de Agenția de Investiții din Moldova.

În același timp, proiectul stabilește praguri distincte pentru facilitățile suplimentare acordate de stat. Astfel, facilitățile funciare sunt prevăzute doar pentru investițiile cu o valoare de cel puțin 25 de milioane de euro și pot include transmiterea terenurilor din proprietatea publică în comodat sau în superficie, fără plata chiriei sau redevenței anuale, pe o perioadă de până la 49 de ani, precum și anumite scutiri sau amânări de la plata taxelor locale, cu acordul autorităților administrației publice locale.

Pentru investițiile care depășesc pragul de 50 de milioane de euro, Guvernul va putea încheia acorduri speciale de investiții, menite să reducă riscurile și să ofere un cadru clar de sprijin pentru implementarea proiectelor. Legea va reglementa investițiile realizate de persoane fizice și juridice, rezidente sau nerezidente, cu domiciliul sau sediul permanent în Republica Moldova sau în afara țării, fără a se aplica investițiilor publice sau celor realizate de organizații necomerciale în scopuri sociale, educaționale, filantropice, științifice sau religioase.

Un capitol distinct este dedicat investitorilor străini, care vor avea dreptul să transfere liber, în valută liber convertibilă, profiturile și alte venituri obținute din activitatea investițională, cu condiția achitării obligațiilor fiscale față de stat, și să dobândească dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile din Republica Moldova, cu excepția terenurilor agricole și a celor din fondul silvic.

Autoritățile estimează că noul cadru legal va contribui la crearea unui mediu investițional mai predictibil și mai atractiv pentru investițiile mari, capabile să accelereze modernizarea economiei și apropierea Republica Moldova de standardele Uniunii Europene.