Taxarea tutunului în UE. Unde Moldova are restanțe. Interviu cu Gregoire Verdeaux, PMI

Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în prezent, sunt aproximativ 1,1 miliarde de fumători în lume şi că acest număr nu se va schimba semnificativ până în 2025. Fumatul ucide anual peste 8 milioane de oameni la nivel mondial. În lupta cu fumatul, măsurile existente de control al tutunului s-au dovedit a fi insuficiente. Din acest motiv, tot mai multe țări oferă fumătorilor adulți informații despre alternative fără fum, care sunt reglementate și taxate diferențiat față de țigări. Gregoire Verdeaux, Senior Vice President External Affairs la Philip Morris International (PMI), susține că Republica Moldova este în urma acestor guverne și ar trebui să ia în considerare practicile țărilor europene, întrucât este stat candidat la aderarea la UE.

Gregoire Verdeaux afirmă că cel mai bun lucru pe care îl poate face un fumător este să renunțe complet la consumul de tutun și nicotină, scrie unimedia.info.

„Punctul critic este să comunicăm fumătorilor adulți că cel mai bun lucru pe care îl pot face este să renunțe la țigări. Dacă însă ei vor continua să fumeze, atunci este mai bine să ia în considerare alternativele fără fum, care sunt mai puțin nocive”, a declarat Senior Vice President External Affairs la PMI.

Practic toate statele europene aplică o taxare diferențiată pentru produsele fără fum, precum țigările electronice și produsele de tutun destinate încălzirii, care sunt mai puțin nocive în comparație cu țigările tradiționale.

„Ideea aici este să ajustăm reglementarea și taxarea. Trebuie să punem accentul pe produsele care sunt mai puțin dăunătoare față de cele care sunt mai nocive. Din păcate, să fiu sincer, la acest capitol, Guvernul Republicii Moldova este în urma altor guverne europene”, a adăugat Gregoire Verdeaux.

Potrivit analizelor, în UE, diferența dintre acciza aplicată la produsele fără fum și țigările tradiționale este de peste 60%, iar Republica Moldova, care aspiră să se alăture Uniunii Europene, ar trebui să urmeze aceste practici.

„Există două componente legislative majore în cadrul UE, una care ține de reglementare, iar cealaltă de taxare. TPD și TED, dacă e să vorbesc în termeni oficiali. Aceste două componente au prevederi diferite în privința țigărilor și a produselor fără fum. Este important ca Republica Moldova să creeze un cadru legislativ corect pentru produsele fără fum, o reglementare și taxare corectă, astfel încât ele să aibă prioritate. Doar așa putem îndepărta oamenii de țigări. În cazul în care nu vor renunța la fumat, vor avea alternative”, a menționat Senior Vice President External Affairs la PMI.

Cadrul de reglementare ar trebui să le permită fumătorilor adulți accesul la informații corecte, care să nu-i inducă în eroare și care au la bază date științifice În plus, aceste informații i-ar ajuta să cunoască diferența dintre produsele fără fum şi țigări. Alternativele fără fum nu sunt lipsite de riscuri și conțin nicotină, care provoacă dependență. Totuși, acestea sunt o alegere mai bună decât continuarea fumatului, dacă sunt fundamentate științific și fabricate conform măsurilor corespunzătoare de control al siguranței și calității.

#tutun #taxe #sanatate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.